Originile extremismului islamic

În 1979 URSS invadează Afganistanul pentru a pune un pic umărul la consolidarea regimului pro sovietic de la Kabul. Americanii nu asistă nepăsători și se implică de partea mujahedinilor. Printre cei recrutați atunci să lupte împotriva sovieticilor s-a aflat și Osama bin Laden. Acesta a fost mai mult decît bucuros să se împlice punînd la bătaie banii săi pentru a recruta și antrena luptători din toate țările arabe.

În 1983 reprezentanții mujahedinilor afgani au fost primiți la Casa Albă, chiar în Biroul Oval, de președintele american de atunci, Ronald Reagan, care i-a numit „luptători pentru liberate” și i-a comparat cu părinții fondatori ai Americii.

Intilnire Reagan mujahedini Biroul Oval

După trei ani, la data de 16 iunie 1986, a fost rîndul lui Burhaneddin Rabbani, purtătorul de cuvînt al Rezistenței Afgane să se întîlnească cu Ronald Reagan la Casa Albă.

Ronald Reagan - Burhaneddin Rabbani, 1986

Războiul civil se încheie în 1989 cu victoria mujahedinilor odată cu prăbușirea URSS. Vidul produs după retragerea trupelor sovietice este umplut de gruparea radicală a talibanilor, aliați ai lui bin Laden, fondatorul Al Queda.

În 1993 ziarul englez „The Independent” publică un material elogios despre bin Laden intitulat „Luptătorul anti sovietic își pune armata pe drumul păcii„, în care acesta își deapănă amintirile din timpul războiului din Afganistan.

Osama bin Laden - The Independent

În același timp, în Orientul Mijlociu, Israelul ajuta la crearea organizației Hamas ca o contrapondere la Organizația pentru Eliberarea Palestinei a lui Arafat.

Revenim în prezent și vedem că America nu a învățat nimic din lecția afgană. La fel cum au sprijinit mujahedinii afgani, au sprijinit și mujahedinii din Siria care s-au răsculat împotriva președintelui Assad. Așa am ajuns să avem în Orientul Mijlociu și ISIS.

Nu trebuie uitați nici Sadam Hussein, fostul președinte al Irakului, Colonelul Gadaffi, fostul președinte al Libiei și președintele Egiptului, Hosni Mubarak, fostul președinte al Egiptului. Toți trei au fost sustinuți de Occident pînă cînd nu a mai fost nevoie de ei, moment în care au fost rapid aruncați la gunoi. Vidul lăsați de aceștia a fost ocupat de musulmanii radicali.

Azi culegem ce s-a semănat în ultimii 30 de ani și tare mi-e teamă că ăsta e abia începutul.


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


4 comentarii la „Originile extremismului islamic”

  1. Dar fără sprijinirea mujahedinilor din Afghanistan (și fără cursa înarmărilor), nici URSS nu ar fi căzut, ca să putem discuta noi aici, să nu uităm nici acest aspect.

    • Asa-i, razboiul din Afganistan a slabit URSS-ul. Asta nu schimba cu nimic datele problemei, radicalismul musulman este o creatie a Occidentului, in principal SUA iar Hamas este creatia Israelului.

  2. Radicalismul musulman e în primul rând o creație a musulmanilor, nu occidentalii i-au rugat să fie radicali; a, că în anii 70, 80 habar nu aveau occidentalii ce avea să urmeze când i-au susținut în lupta cu URSS, e de înțeles, mai cu seamă că atunci încă era de furcă cu comuniștii (fără asta poate că acum încă aveam URSS, cine știe).
    Mai condamnabil mi se pare că atunci când occidentalii (anglo americanii) au înțeles grozăvia (spre pildă după 2001) s-au găsit iute oameni de bine care să le reproșeze acțiunile de forță (a nu se omite că războaiele din Iraq și Afghanistan au reușit să scoată elementele radicale din occident și să le ducă pe câmpul de bătaie unde au fost puse la punct de militarii americani, astfel încât situația era controlabilă); dezastrul a început odată cu retragherea lui Onama din Iraq, continuând cu lipsa de intervenție la vreme în Siria (de unde rezultă că nici atunci când „îi lași în pace” nu e mai bine, ba chiar e mai rău) și cu intervenția pe jumătate, fără prezență terestră care să garanteze tranziția, în Libia.

Comentariile sunt închise.