Multe site-uri românești au preluat următoarea postare de pe Facebook a domnului Mircea Cărtărescu:
In loc sa privim realitatea in fata (si sutele de morti ne cer asta), ne agatam de mizerabilele noastre ideologii. Pe ele le vedem, ele ne sunt dragi, nu oamenii care-au murit. Nu-i urâm pe cei care dispretuiesc viata umana, ci pe cei care cred altfel decat noi. Au reinceput stupidele si dezgustatoarele polemici intre dreapta si stanga, de parca despre asta ar fi vorba acum. Imbecili ce sunteti, nu puteti fi oameni, trebuie sa fiti credinte, la fel de fanatice ca si ale teroristilor. M-am saturat de voi, mi-a ajuns. Macar o zi puteati sa taceti.
Mărturisesc că nu știu pe cine s-a supărat domnul profesor. Cine sînt imbecilii de care s-a săturat și care ar trebui să fi tăcut măcar o zi?
Că dacă analizăm postarea domniei sale nu cred că se poate plînge de ceva. Realitatea au privit-o mulți în față și au avertizat că e posibil să se întîmple exact ce s-a întîmplat în cursul serii de 13 noiembrie în Paris. Nici nu era greu de prevăzut, aveai nevoie doar de un pic de discernămînt și curajul de a ignora corectitudinea politică promovată în prezent în Europa.
Un om fara credinta este un ne-om.
Individul acesta da de inteles ca el ii uraste „pe cei care dispretuiesc viata umana”,
Acest sentiment nu este crestinesc.
Dicernerea duhurilor – a ideilor si gandurilor care ne „vin” si zicem ca le „avem” – nu trebuie facuta, cum ne invata Crestinismul. Sa inghitikm ce propovaduieste cate un guru, adica indrumator spre iad.
Sereface a nu sti ca „Realitatea privita” in fata este contabilitate si analiza „stiintfica”.
Aceasta realitate este ca se fereste ca… de tamaie sa vada ca este o legatura cu specific demonic, „rau” intruchipat, materializat care – fiind chemat in grohaieli si transe voo=doo si-a facut prezenta simita si activa DEINDATA!
de sa-i cerem unei persoane care doar din fatarnicie iti cere sa nu fii om ci unealta manipulata de propaganda?
… Ne da exemplu de anti-credinta:
„- priviti fara sa discerneti si tăceti!”
Acesta este modelul hindhuist al „nimicului”, yoghinul de-personalizat, insuflat de spiritul care-l poseda, demonic.
Acuzatia de „fanatism” este disperarea posedatului ca nu toti sintem „cazuti” ca el.
Sa-l lumineze Dumnezeu si sa nu se mai faca frate cu Diavolul.
Nici in pareri, sau mai ales in astfel de pareri – pretinse judecati dar soaptele vicleanului preluate de ratacit.
Geo, site-ul asta nu te merita !
Mircea Cartarescu sufera de nombrilism.
Nemultumirea-i vine din faptul ca simte ca nu este recunoscut inca drept buricul pamantului.
Solenoidul se va vinde ca painea calda printre psihanalistii care presupun ca dupa lecturarea celor 800 de pagini, vor boteza un sindrom psihic specific romancierilor fascinati de energia mistica a bobinei vitale universale, cu numele romanului .
Cartarescu a declarat astazi pe TVR2, cu cochetarie, ca isi regreta conditia de scriitor, tanjind dupa cea de profesor la o scoala din Colentina.
Domnul acesta pare atat de chinuit de gandul ca ar putea rata Nobelul incat a ajuns sa il invoce public pe Dumnezeu pe care il numeste insa, Cineva .
Nu stiu daca Dumnezeu il va ajuta pe autorul Solenoidului, dar Dan Shafran, directorul ICR Suedia o va face, in masura posibilitatilor.
A propos de Gaudeamus, http://www.ziaristionline.ro/2015/11/21/o-carte-cenzurata-la-gaudeamus-un-presedinte-impotriva-romaniei-de-radu-portocala-publicata-la-editura-cartier-din-chisinau-si-ascunsa-la-bucuresti/
Cartarescu = Imbecilul total