Continuăm publicarea unor informații inedite despre așa-zisa „educație sexuală”, în contextul în care și în România se discută tot mai mult de obligativitatea unor astfel de cursuri. A se vedea materialul „Revoluția sexuală și terorismul cultural” împreună cu referințele de acolo, și mai ales despre conferința care trebuia să aibă loc la București în organizarea asociației LGBT „Accept”, în cele din urmă anulată, a unui alt susținător al pedofiliei, olandezul Gert Hekma. Veți putea identifica similitudini, dincolo de posibilitatea coincidenței, cu cele de mai jos. Aceste campanii de sexualizare și pervertire a copiilor au loc concertat și sunt finanțate din aceleași surse!
Mâine vom publica un raport-memoriu adresat Ministerului Educației cu privire insistențele pentru ore obligatorii de acest fel în școlile românești, plecând de la un model pe care îl apreciem ca nefast: cel mai recent program de „educație sexuală”, „Sexul vs. barza”.
(contre-info.com) În ianuarie 2013, guvernul de centru-stânga din Croaţia, aflat în exerciţiu din 23 decembrie 2011, a introdus în programa şcolară un modul obligatoriu despre sexualitate, ascunzând populaţiei faptul că acest manual a fost redactat de pedofili.
Judith Reisman, acum în vârstă de 78 de ani, om de ştiinţă, fostă consilieră la FBI, la Capitoliu şi în mai multe departamente ale administraţiei americane, a conferenţiat în Croaţia pe 29 ianuarie, la invitaţia mai multor parlamentari de dreapta. Ea a dezvăluit legăturile dintre iniţiativa introducerii manualului şi foarte bogata Fundație Soros şi a afirmat că „educaţia sexuală şi drepturile homosexualilor ascund un program de distrugere a familiei şi de apărare a pedofiliei”.
Judith Reisman a lucrat ani de zile la o anchetă despre Institutul Kinsey, fondat în 1947, şi a demonstrat efectele nefaste ale teoriilor lui Alfred Kinsey (1894-1956), autorul a două studii importante despre sexualitatea bărbatului şi a femeii. Kinsey a fost şi redactor la prestigioasa publicaţie medicală britanică The Lancet. La conferinţă dr. Reisman a vorbit de un „caz” din lucrarea lui Kinsey, al unei fetiţe de 10 ani, care a fost abuzată sexual de un violator recidivist în vârstă de 30 de ani, cititor pasionat al revistei Playboy. Alfred Kinsey s-a justificat spunând că fetiţa şi-a dat în mod clar consimţământul pentru actele sexuale întrucât copiii sunt fiinţe sexuale şi că, din acest punct de vedere, ei tânjesc să aibă relaţii sexuale încă de când se nasc. Reisman a afirmat că, după cel de-al doilea război mondial, aceste teorii scârboase au favorizat răspândirea exponenţială a pornografiei şi a pedofiliei.
După conferinţă, Judith Reisman a devenit ţinta unui val de insulte. Ea a fost linşată de mass media croate de stânga, care apără interesele masonice ale guvernului. A fost acuzată de negaţionism, deşi este de origine evreiască și o parte din familia ei a pierit în lagărele de concentrare.
În cel mai modern cinematograf din Zagreb, din cauza unei „probleme tehnice”, documentarul jurnalistului britanic Timothy Tate, colaborator al lui Reisman, care-l demistifica pe Kinsey, nu a putut fi difuzat. Timothy Tate a fost împiedicat să-şi difuzeze punctul de vedere critic la adresa programului de educaţie sexuală iniţiat de pedofili, în faţa a 800 de spectatori. Acelaşi scenariu s-a repetat când a vrut să ţină un expozeu improvizat în sala de cinema. […]
La sfârşitul unei conferinţe ţinute la Facultatea de Ştiinţe Politice din capitala croată, dr. Reisman a fost atacată verbal de decan, Nenad Zakošek. Organizaţiile politice de stânga, favorabile guvernului, au încercat să împiedice conferinţa pe care dr. Reisman a reuşit să o ţină până la urmă în Parlamentul de la Zagreb. Ea a uimit asistenţa când a spus că Alfred Kinsey a fost „un pedofil care a schimbat lumea” şi „un psihopat sexual care a reuşit să ne contamineze familia, cultura şi legile”. Dr. Reisman a demonstrat influenţa pe care acest criminal a exercitat-o asupra programelor de educaţie sexuală impuse acum şi în Croaţia, ţară în care anual circa 2000 de adolescente rămân însărcinate, iar 400 dintre ele aleg să facă un avort (AFP).
În plus, dezbaterea anunţată la Facultatea de Filosofie, dintre dr. Reisman şi prof. Aleksandar Štulhofer, un discipol al lui Kinsey şi iniţiatorul programului de educaţie sexuală pentru copiii croaţi, a fost anulată sub pretextul dezordinii publice: un grup de homosexuali a pătruns în sală. Prof. Štulhofer nu a dorit ca dr. Reisman să se exprime. Şi avea motive. La Parlamentul din Zagreb, dr. Reisman dezvăluise faptul că profesorul colaborase la scrierea unei lucrări împreună cu olandezul, pedofil declarat, Theo Sandford, profesor la Columbia University şi la Departamentul de studii gay şi lesbiene de la Universitatea din Utrecht.
Sandford a fost fondator şi redactor la revista lunară olandeză de limbă engleză a pedofililor Paidika (Journal of Paedophilia), apărută între 1987 şi 1995. El este autorul studiului Boys on their contacts with men: a study of sexually expressed friendships (Contactul dintre băieţi şi bărbaţi: studiu despre prietenia care se exprimă sexual). Acest pervers nu se limitează, în compunerea sa pseudo-ştiinţifică, la o anchetă asupra pedofiliei, ci face aprecieri pozitive despre această decadenţă sexuală şi criminală. Un alt colaborator al lui Štulhofer, sexologul „german” Gunther Schmidt, a prefaţat cartea lui Sandford, Male Intergenerational Intimacy (Intimitatea intergeneraţională dintre bărbaţi), în care a spus: „Faptul ca toate actele de pedofilie să fie mai dificil de pedepsit prin lege ar fi o acţiune demnă de societatea civilă”.
Într-o conferinţă de presă, Timothy Tate a citat o frază din revista Paidika, având are acelaşi grad de sadism: „Punctul de plecare al revistei Paidika este conştiinţa fiinţei noastre pedofile. Pentru noi, pedofilia este un act sexual consimţit între două persoane care aparţin unor generaţii diferite”. Într-un interviu acordat în anul 1978 revistei pornografice americane Hustler, sexologul „german” Erwin J. Haeberle, sponsor al revistei Paidika, a subliniat că „este perfect normal să ai raporturi sexuale cu copii, care ar trebui să aibă acces liber la revistele [pornografice] pentru adulţi şi să fie liberi să-şi aleagă proprii parteneri sexuali, inclusiv dintre adulţi”. Acest pedofil a fost membru, între 1977 şi 1988, al Institute for Advanced Studies of Human Sexuality din San Francisco, care a redactat majoritatea manualelor de educaţie sexuală pentru copii din lumea întreagă. Timothy Tate a arătat o serie de fotografii din revista Paidika, reprezentând copii oferiţi pedofililor.
În 2001, Štulhofer şi mai mulţi prieteni pedofili de la revista Paidika au participat la un congres internaţional de sexologie care s-a ţinut la Dubrovnik (Croaţia) şi a fost sponsorizat de miliardarul evreu Soros, prin Fundaţia sa.
Judith Reisman a subliniat de mai multe ori că programul de educaţie sexuală impus Croaţiei este o tentativă de pervertire a copiilor, pentru a livra „carne proaspătă” unor obsedaţi sexual şi a dezincrimina homosexualitatea. Ea a adăugat că scopul programului este de a face ca tânăra generaţie să devină dependentă de sex şi de pornografie. Comentând în acest sens iniţiativa Ministerului Educaţiei din Croaţia, Anna Maria Grünfelder, „teolog feminist”, a afirmat: „sexualitatea reprezintă o putere enormă; cine o controlează, controlează societatea.”
Vizita dr. Reisman în Croaţia a produs un seism care a obligat guvernul, aflat în solda marei finanţe apatride, să caute o ieşire diplomatică din această situaţie. Conform surselor Curiei Romane (guvernul de la Vatican, n. tr.) [citate de site-ul italian de informare Dietro il sipario], ambasadorul croat pe lângă Sfântul Scaun, Filip Vučak, s-ar fi întâlnit cu Monseniorul Dominique Mamberti, secretar pentru relaţia cu Statele, în scopul de a îmblânzi poziţia Bisericii în problema educaţiei sexuale. Episcopul, hirotonit preot în dieceza din Ajaccio în 1981, nu a dat răspuns favorabil cererii.
Într-o ţară democratică, prezentarea de probe irefutabile ale legăturilor strânse dintre iniţiatorii unui program aşa de ruşinos şi cercurile de pedofili susţinute de marele capital, în afara consecinţelor de ordin penal, ar fi dus la demisia imediată a nemernicului de Štulhofer şi a tuturor funcţionarilor criminali din Ministerul de Instrucţie care au colaborat la acest program, printre care şi minstrul educaţiei în persoană, Želiko Iovanović. […]
După plecarea dr. Reisman, media regimului social-democrat croat şi-au reluat acţiunea de dezinformare. Štulhofer […] a venit personal la televiziune pentru a vorbi de problemele de sexualitate, mai ales infantilă, în timp ce în şcolile primare copiilor de zece ani le sunt date teme cu conţinut sexual explicit.
Cazul Croaţiei, care nu a fost deloc mediatizat, ridică cortina asupra a ceea ce se preconizează în ţara noastră [Franța, n.trad.], de la „căsătoria pentru toţi” până la protejarea copilului, ultima victimă neputincioasă a culturii morţii, sacrificată pe altarul lui Baal.
(articol de Laurent Glauzy, în exclusivitate pentru Contre-info, tradus de Alina Ioana Dida)
- „Bomba” destinată legalizării căsătoriilor unisex în România a făcut fâs la Curtea Constituțională - 18 iulie 2018
- O tragedie, două tragedii - 3 noiembrie 2015
- Pedofilia și „orientarea sexuală” – un joc pervers, o miză uriașă - 15 noiembrie 2013
perversii sj pedofilii invata copiii despre sexualitate..acum si in Romania