Institutul Cultural Român şi Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) au organizat la Facultatea de Filosofie conferinţa Neuroethics: Moral Enhancement, susţinută de Julian Săvulescu. Acesta, australian de origine română, este profesor la Universitatea din Oxford şi director al Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics. Este specialist în etică aplicată, interesat în special de bioetică, în special etica geneticii şi neuro-etică.
Julian Săvulescu este editor al revistei Journal of Medical Ethics. O serie de articole despre avortul postnatal au stârnit controverse şi proteste ale asociaţiilor creştine din mai multe ţări. Asociaţia “Christiana” a trimis primul protest către Facultatea de Filosofie în care solicita anularea conferinţei unui “teoretician” al infanticidului.
Julian Săvulescu a scris 8 cărţi şi câteva sute de articole, din care voi prezenta câteva idei. Este responsabilitatea părinţilor să aleagă cel mai bun copil pe care îl pot avea conform bagajului lor genetic. Săvulescu justifică, din punct de vedere filosofic, distrugerea embrionilor şi a feţilor folosiţi ca sursă de organe pentru adulţi. Cercetarea pe celule stem se justifică chiar dacă acceptăm ideea că embrionul este o persoană. În 2009, la Festivalul Ideilor Periculoase din Sidney Săvulescu a prezentat tema Unfit for Life: Genetically Enhance Humanity or Face Extinction (Nepotriviţi pentru viaţă: e necesară îmbunătăţirea genetică a omenirii sau vom dispărea).
Într-o sală arhiplină Julian Săvulescu a vorbit pornind de la cartea sa, Unfit for the Future. The Urgent Need for Moral Bioenhancement. Deşi conferinţa dânsului s-a adresat unui public de specialitate, o serie de lucruri puteau fi înţelese de cei pasionaţi de subiect. Ca medic creştin am înţeles că Julian Săvulescu este un bioetician care promovează îmbunătăţirea rasei umane (moral enhancement) prin “programe educative seculariste” şi prin folosirea tehnicilor de neurobiologie şi de inginerie genetică a embrionului.
Este vorba de eugenie şi fiecare epocă are cuvintele ei. Aşa cum avort post-natal înlocuieşte cuvântul infanticid, în perioada interbelică se folosea termenul igiena populaţiei. România are o “tradiţie” pentru că în perioada interbelică existau câteva societăţi de eugenie în ţară.
În conferinţă, Julian Săvulescu a făcut mai multe referiri la sindromul deficitului de atenţie (ADHD) şi tratamentul lui (Ritalin), cu pretenţia că acest medicament este benefic pentru îmbunătăţirea predispoziţiei morale a copilului. E un lucru contrazis chiar de curând de medicul implicat în “definirea” acestui sindrom, care a dezvăluit că a fost vorba de o boală inventată, “rentabilă” pentru industria farmaceutică.
Din bani publici, ICR a organizat o conferinţă care promovează valorile morale ale secularismului în problemele de bioetică, iar Centrul de Etică Aplicată va începe o colaborare cu Julian Săvulescu şi Uehiro Centre din Oxford. Nu ştiu câţi bani a alocat ICR pentru conferinţe de bioetică creştină sau dacă CCEA are şi asemenea colaborări.
Conducerea facultăţii i-a legitimat pe cei care au intrat la conferinţa “cu intrare liberă”, după cum scria pe site-ul ICR. Mai multe persoane au primit un “regulament al conferinţei”, de două pagini. După cum mi-a spus însuşi decanul, “e un privilegiu să asistaţi la conferinţele facultăţii”. Sunt de acord că accesul la informaţie este un privilegiu, mai ales când banii publici ajung să fie alocaţi adepţilor revoluţiei culturale.
- Ceva despre pandemie - 17 martie 2020
- O carte despre embrionul uman, ca persoană ce trebuie apărată - 8 octombrie 2019
- Societatea de Cultură Macedo-Română împlinește 140 de ani de la înființare - 20 septembrie 2019
Un comentariu la „Despre eugenie la Facultatea de Filosofie”
Comentariile sunt închise.