Pe 22 dec. 2013 ministerul Sănătății a publicat pe site două proiecte de HG privind pachetul medical de bază și programele naționale de sănătate (PNS), care au putut primi „observații și propuneri în termen de 10 zile”, conform legii.
Pe 23 dec. 2013 MS publică proiectul cu „lista compensatelor”, iar pe 27 dec. 2012 – STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE 2014-2020 (Sănătate pentru prosperitate), cu acelasi termen pentru „propuneri”, de 10 zile. Înțeleg de ce legiuitorul s-a făcut că uită că există și zile libere în calendar…
Cele patru documente trasează o politică de sănătate publică, care nu ține cont de îngrijorările manifestate de-a lungul timpului de societatea civilă față de realități obiective: deficitul demografic, vaccinările, ce poartă aici epitetul „obligatorii”, și modul în care este propusă educația sexuală, ca materie în școli, dar și ca „serviciu” în cabinetul medical, adresat minorilor. Mai mult, politica propusă va materializa obiectivele celor ce afirmă că drepturile sexuale sunt drepturi ale omului, în principal lobby-ul pro gay.
Deficitul demografic crește și prognozele au fost confirmate în 2013 de alt record: anul cu cel mai mic număr de nașteri pentru România. Totuși, avorturile la cerere sunt decontate în continuare din bani publici, fiind considerate „un serviciu de sănătate a reproducerii”, iar pe lista compensatelor au fost adăugate anticoncepționalele, inclusiv pilula de a doua zi.
În prezent, copiii cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani pot, conform legii, să se prezinte la medic fără un părinte doar pentru probleme de sănătate a reproducerii şi sexualitate (legea 95/2006, art. 650 – despre acordul pacientului informat). Și ei vor primi, conform Strategiei și a HG privind „lista compensatelor”, anticoncepționale și „pilula de a doua zi” la cerere, și fără știrea părinților. Subminarea autorității parentale, în problemele medicale, este un alt efect al Legii 95/2006.
Avorturile la cerere se pot face de la 16 ani fără semnătura părintelui; în România 10% dintre avorturi sunt efectuate la fete sub 18 ani (cu toate problemele de sănătate subsecvente), lucru la care a contribuit și scăderea vârstei consimțământului sexual la 15 ani.
Toate avorturile la cerere sunt decontate din bugetul asigurărilor sociale de stat; coplata e de 200 lei. În condiţiile în care programul de FIV decontat de Casă a început în iunie pentru 2013, din lipsa fondurilor, iar FIV se decontează doar dacă se finalizează cu o naştere (adică cu un copil), se pune întrebarea: de ce să mai finanțăm din banii asiguraților avortul la cerere, când deficitul demografic este în creștere?
Statul plăteşte circa 5 milioane de euro pe an pentru avorturi, conform unui studiu din 2012, care măcar este orientativ, deşi nu e făcut de un institut de sănătate publică. De altfel, nici nu avem un asemenea studiu.
În Strategie avortul nu este promovat ca metodă de planificare familială și se pune accent pe prevenție, atât pentru sarcini cât și pentru boli.
Pentru prevenția sarcinilor se vorbește doar de decontarea anticoncepționalelor/avortului la cerere și de „educația pentru sănătate”, lucru necesar și benefic, dacă documentul n-ar fi împănat de limbajul lobby-ului secularist, ceea ce mă face să cred că proiectul lor va fi pus în aplicare de ministere. Deși în notele de fundamentare ale documentelor se afirmă că „nu s-au efectuat consultări cu ONG-uri, institute de cercetare și alte organisme implicate”, textele cuprind formulări si concentrări pe arii de interes specifice asociațiilor pentru „sănătatea reproducerii”.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), foarte des citată în Strategie ca sursă de documentare pentru politici publice de sănătate, a elaborat de curând „Standardele pentru educație sexuală în Europa”, conform cărora copiii trebuie să învețe să se masturbeze încă de la creșă. Oare ministerul Sănătății va porni de la acest „ghid” OMS când va colabora cu ministerul Educației pentru manualul de educație pentru sănătate?
Pentru prevenirea bolilor infecțioase, atât Strategia cât și HG privind PNS introduc termenii „imunizări obligatorii”, în contradicție cu litera și spiritului legislației românești medicale: nici o intervenție medicală nu este obligatorie (amănunte aici).
Un filosof spunea că poți aprecia viabilitatea unei societăți după cum știe să-i protejeze pe cei mai vulnerabili membri ai săi: copiii. Născuți sau nenăscuți. Dacă ignorăm criteriul moral, există cel puțin un motiv obiectiv pentru a nu mai finanța avortul la cerere din bani publici: deficitul demografic. Educația pentru sănătate, gândită spre prosperitatea societății, nu poate ignora valorile familiale, atacate constant de seculariști și subminate de politici publice dictate de ei.
- Ceva despre pandemie - 17 martie 2020
- O carte despre embrionul uman, ca persoană ce trebuie apărată - 8 octombrie 2019
- Societatea de Cultură Macedo-Română împlinește 140 de ani de la înființare - 20 septembrie 2019
5 comentarii la „Strategia Națională de Sănătate 2014-2020: finanțăm deficitul demografic și ascultăm de lobby-ul secularist.”
Comentariile sunt închise.