În preajma Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului (10 decembrie), Editura ProValori Media organizează la Bucureşti evenimentul Primul drept al omului este dreptul la viaţă.
Luni, 8 decembrie 2014, la ora 19.00, la Librăria Bizantină din Bucureşti (Str. Bibescu Vodă nr. 20) va fi lansată cartea Avortul, ultima exploatare a femeii, de Brian E. Fisher, fondatorul organizaţiei americane Online For Life, care, de la înfiiinţarea ei, în 2007, a salvat de la avort peste 2.000 de copii.
Evenimentul le va avea ca invitate pe doamna Florica Cherecheş, deputat PNL, şi pe doamna Roxana Puiu, psihoterapeut, Asociația PRO VITA filiala București.
Acest volum, dintr-o perspectivă originală şi provocatoare, pune în discuţie tocmai drepturile femeii şi ale copilului nenăscut, explorând rolul bărbaţilor în impunerea şi răspândirea practicii avortului în cea mai puternică naţiune din lume şi apoi în alte ţări. Cartea mai explică în ce fel a contribuit această practică la inegalitatea dintre sexe şi la tratarea femeii ca obiect sexual, descurajându-l pe bărbat să-şi asume responsabilităţile pe care le are faţă de familie şi de societate.
- Ceva despre pandemie - 17 martie 2020
- O carte despre embrionul uman, ca persoană ce trebuie apărată - 8 octombrie 2019
- Societatea de Cultură Macedo-Română împlinește 140 de ani de la înființare - 20 septembrie 2019
>Primul drept al omului este dreptul la viaţă
Parintele Constantin Coman, ca biblist observa ca in Sfanta Scriptura nu se vorbeste despre ‘drepturile omului’.
A intrebat la niste conferinte internationale pe cativa biblisti heterodocsi despre problema: acestia au confirmat observatia.
Omul este in ascultare fata de Dumnezeu, in implinirea poruncilor.
Dupa ce moare pe cruce scrie: Aici odihneste robul lui Dumnezeu… Adica toata viata a fost in stare de ascultare; cum spunea avva Antonie, a avut in fata pe Dumnezeu si tot ce a facut a avut marturie in Sf Scriptura.
Ma tem ca a redefini statutul omului in aceasta viata trecatoare pe temeiul oricarui tip sau logica de ‘drepturi’ mai mult sau mai putin legitime, s-ar putea sa duca la iesirea din randuiala crestina.
Merita sa cititi articolul parintelui Constantin Coman (si in revista Scara si in una din cartile sale).
De la „dreptul omului la viata” pana la „dreptul omului la a-si lua viata”, este doar o diferenta de nuanta .
Practic, formularea „dreptul omului la viata”sugereaza de fapt ca exista posibilitatea ca unii oameni sa nu fie de acord cu viata cuiva, suprimand-o.Intrucat omul nu poate exista decat o data cu viata, expresia „dreptul omului la viata” este in afara oricaror premise, intrucat el, omul, nu-si poate determina viata, pentru a castiga, prin urmare si un drept asupra ei.
Formularea corecta a ideii urmarite este de fapt un silogism, care coincide cu una dintre poruncile lui Dumnezeu si anume :”Sa nu ucizi”.
De ce este atat de greu sa ne raportam la concret ?
De ce sa nu spunem, de asemenea ,”Sarbatoarea Nasterii Domnului” , in loc de „sarbatorile de iarna”, sau in loc de „spiritul Craciunului”, de ce sa nu spunem „Bucuria Nasterii Mantuitorului”?
Probabil, pentru ca dau dureri de limba.
Totusi, cartea este binevenita, pentru ca in Romania,desi ne consideram o tara ortodoxa, atat barbatii cat si femeile, decad pe zi ce trece din calitatea de soti si de parinti, dar si din calitatile ontice de barbat si femeie .