Parada anormalităţii de la Bucureşti

Mai si iunie e sezonul paradelor homosexuale in Europa, America, si alte tari ale lumii. Din nou, strazile marelor orase din lume vor fi inundate de homosexuali, presa va fi de parte lor, propaganda homosexuala va fi la inaltime, media va exagera numarul participantilor, ni se va spune ca homosexualii sunt victime ale discriminarii, si ca discriminarea si violenta impotriva homosexualilor sunt actiuni zilnice perpetuate de restul societatii. Grupuri de oameni  imbracati in culori stridente vor scanda si vor cere „casatorii” intre persoane de acelasi sex, dreptul homosexualilor de a adopta copii, de a dona sange, de a fi reprezentati in Parlament, in ierarhiile bisericesti, de a li se recunoaste „contributia” la societate,  de a discrimina importiva celor care nu sunt de acord cu ei. Vor fi imbracati mai mult sau mai putin decent. Vor fi vulgari, mai mult sau mai putin. Vor fi obsceni, mai mult sau mai putin. Se vor saruta in strada. Vor tipa. Prin toate acestea, vor cauta sa transmita un mesaj al veseliei.

Romania nu va face exceptie acestui ritual anual. Simbata e programat marsul homosexualitatii in Romania si media romana, ca de obicei, va promova marsul, va lamenta „discriminarea” impotriva homosexualilor, va arata fata „umana” a homosexualitatii, va promova agenda homosexualilor. Toate acestea, adica si parada si propaganda mediatica, pe banii Uniunii Europene, a unei Uniuni Europene pe moarte, care traieste, in prezent, de pe banii viitorilor ei copii si nepoti. Daca va mai avea copii ori nepoti. Caci avortul si homosexualitatea nu produc. Doar distrug. In acest context al „celebrarii” anormalitatii homosexuale, media romana va ignora cea mai trista realitate a vietii de homosexual – sufletele lor goale.

Discutam astazi acest subiect pentru ca presa si media Romaniei nu o vor face, de teama sa nu fie acuzate de homofobie. Adevarul nu e important. Imaginea e. Asa cum o facem de ficare data, insa, sustinem ce afirmam astazi cu date statistice, studii ori sondaje de opinie impotriva carora e dificil sa argumentezi. Mai ales cind aceste date si scenarii tenebroase sunt facute nu de oameni cu un comportament sexual normal, ci de institute pro-homosexuale. Aceste studii sunt facute pentru ca viata trista a homosexualilor nu e prezentata in mass media dar distruge comunitatea homosexuala. Viata goala si trista a homosexualilor a fost subiectul unui studiu publicat de Urban Institute, Justice Policy Center, un institut pro-homosexual din Washington DC, in 2013. Intitulat, Dating Violence Experiences of Lesbian, Gay, Bisexual, and Transgender Youth, studiul a fost condus si publicat de patru autori si a fost finantat de Adminsitratia Obama.

Studiul lui Urban Institute pune cartile pe masa: se vorbeste mult despre violenta ori discriminarea impotriva homosexualilor din afara comunitatii homosexuale, dar putin despre violenta si abuzul pe care homosexualii si le cauzeaza unii altora. Studiul a cuprins 5.647 de tineri, 94% dintre ei heterosexuali si restul ne-heterosexuali. Tinerilor li s-a pus o serie de intrebari si pe baza raspunsurilor lor autorii au interpretat si publicat ce au aflat. Studiul conchide ca la nivel fizic, psihologic, sexual ori din privinta hartuirii, homosexualii se agreseza reciproc mult mai mult decit ceilalti tineri. Nivelul de agresiune e cel mai ridicat intre tinerii transgenderi, adica cei care, la nivel al mintii, se considera de un sex diferit de cel biologic, ori se afla in tranzitie de la sexul biologic spre sexul opus. Pe linga acest studiu, studiile sociologice facute de multi ani incoace denota ca homosexualii sunt mult mai agresivi intre ei privind viata sexuala decit restul societatii. Factorii care ii fac mai agresivi in relatiile dintre ei sunt depresia, tendintele spre suicid, abuzul in familie, izolarea de societate, lipsa de interes in educatie si scoala, dependenta de droguri, alcool ori tutun.

In 2004 a fost publicat probabil primul studiu in America privind violenta intre homosexualii adolescenti. Studiul insa a fost la o scara mica, implicind doar 117 de respondenti. 24% dintre ei au fost abuzati fizic ori psihologic de alti homosexuali. Fetele implicate in relatii sexuale cu alte fete au raportat un nivel si mai ridicat de abuz din partea prietenelor lor. Un alt studiu, focalizat mai  mult pe persoanele bisexuale, indica ca bisexualii au fost abuzati de patru ori mai mult decit adolescentii implicati in relatii sexuale cu persoane de sex opus.

Studiul Urban Institute 2013 e cel mai larg studiu facut pina acuma in Statele Unite privind violenta in relatiile dintre adolescentii homosexuali. Studiul e important pentru ca a comparat datele obtinute de la grupul adolescentilor homosexuali cu cele de la grupul adolescentilor heterosexuali. Studiul a inclus tineri din 5 scoli din New York, 3 din Pennsylvania, si 2 din New Jersey. Chestionare au fost date la 5.647 de elevi dintre care au raspuns 3.745. 94% dintre ei se identificau ca fiind heterosexuali si 6% de alte orientari (homosexuali, bisexuali, transgender). Jumatate din acesti tineri erau minori intre 12 si 15 ani, si jumatate intre 16 si 19 ani. 69% dintre persoanele care se identificau ca fiind ne-heterosexuale erau fete si restul baieti. 35% dintre ei locuiau doar cu un parinte. In contrast, doar 24% dintre tinerii heterosexuali traiau doar cu un singur parinte. Discrepanta asta indica ca tendinta tinerilor de a se identifica ca fiind homosexuali e mai ridicata la copiii ai caror parinti sunt divortati ori nu traiesc impreuna. Motivul este ca le lipseste unul din cele doua modele de viata de care au nevoie pentru a-si dezvolta o identitate sexuala sanatoasa – adica mama si tata.

Tinerii homosexuali au raportat un nivel de victimizare mult mai ridicat decit tinerii heterosexuali. 43% dintre tinerii homosexuali au raportat violenta din partea partenerilor lor homosexuali, in comparatie cu 29% la tinerii heterosexuali. 59% dintre tinerii homosexuali au raportat abuz psihologic in comparatie cu 46% la tinerii heterosexuali. 37% dintre tinerii heterosexuali au raportat hartuire online din partea partenerilor lor homosexuali, in comparatie cu 26% la tinerii heterosexuali. In fine, 23% dintre tinerii homosexuali au raportat ca au fost violati, adica constransi sa faca sex impotriva vointei lor, de catre partenerii lor homosexuali in comparatie cu 12% la tinerii heterosexuali. Conform studiului, victimele cele mai abuzate au fost persoanele transgender abuzate de alte persoane transgender.

Studiul 2013 mai e relevant si din alte puncte de vedere. El reflecta confuzia sexuala a minorilor si adolescentilor. 3.7% dintre cei 3.745 de respondenti se identificau ca fiind „bisexuali”, adica nesiguri de identitate sexuala proprie. Doar .1% dintre ei s-au identificat ca fiind homosexuali, si doar .4% ca fiind lesbiene. Confuzia sexuala era mai ridicata la tinerii care traiau doar cu un singur parinte. Notele de la scoala reflectau si ele discrepante serioase intre tinerii homosexuali si cei heterosexuali. 52% dintre tinerii heterosexuali aveau note bune, 46% note mediocre, si 1.5% note rele. In contrast, 46% dintre tinerii homosexuali aveau note bune, 42% note mediocre, si 10.6% note rele. Privind consumul de droguri ori alte substante nocive, diferenta intre tinerii homosexuali si cei heterosexuali a fost la fel de semnificativa. 68% dintre tinerii heterosexuali raportau consum de droguri, alcool ori alte substante nocive, in comparatie cu 88% la tinerii homosexuali. La nivel emotional, 4% dintre tinerii heterosexuali raportau simptome de depresie, in comparatie cu 6% la tinerii homosexuali.

Homosexualitatea e un stil de viata. Unul anormal. Un mod de gandire si comportament care se impune a fi diferit de restul societatii doar de dragul de a fi diferit. Datele statistice de mai sus indica ca o cauza majora a faptului ca unii tineri dezvolta tendinte spre relatii sexuale cu persoane de acelasi sex este lipsa unui parinte din casa. Incidenta inclinatiei spre homosexualitate e cu mult mai ridicata la tinerii care locuiesc doar cu un parinte decit la tinerii care traiescu cu ambii parintii. Tinerii vad in mama si tata exemple de normalitate sexuala, iar in relatiile dintre ei normalitate in comportament si complementaritate in relationare. Atrage atentia si faptul ca majoritatea dintre tinerii care se includ in grupul ne-heterosexual  sunt tineri „bi-sexuali.” Grupul acesta forma 3.7% din totalul respondentilor. Acestia sunt tinerii care nu isi cunosc identitatea sexuala. Se afla in stare de confuzie sexuala. La fel, datele acestea, care apar pe pagina 27 a studiului, indica cit de infim este numarul tinerilor care se identifica, fara ambiguitati, ca fiind homosexuali: .1% la baieti si .4% la fete. Datele acestea, deci, nu constituie evidenta competenta ca „orientarea sexuala” homosexuala e innascuta. Dimpotriva, ele denota confuzia sexuala a tinerei generatii cauzata exclusiv de factori sociali, externi.

Acesti tineri trebuie compatimiti. Ei sunt victimele propagandei homosexuale promovata cu agresivitate de media, de publicatiile online, de pornografie, de Uniunea Europeana, de stanga seculara, de elita academica. Sunt victimele educatiei sexuale occidentale. Sunt victimele secularismului. Sunt victimele revolutiei sexuale. E ironic ca acesti tineri isi doresc emanciparea sexuala fara a-si da seama ca de fapt „emanciparea” lor ii transforma in victime ale revolutiei sexuale.

Mass media publica numeroase poze cu grupuri imense de oameni care merg la paradele homosexuale. Ce nu stim, insa, este ca majoritatea celor care merg nu sunt homosexuali, ci persoane heterosexuale. Studiul Urban Institute 2013 contine date interesante asupra acestui subiect. Pagina 5 a studiului discuta date publicate pe acest subiect in 2002 in publicatia Journal of Adolescent Health. Conform unui sondaj de opinie facut la o parada homosexuala din 2002, 35% dintre participanti erau homosexuali, 29% bisexuali, si 36% heterosexuali. La marsul de simbata de la Bucuresti majoritatea participantilor vor fi persoane heterosexuale, fortate sa participe si sa zimbeasca de companiile care ii angajaza si de ambasadele si consulatele straine de la Bucuresti. Romani, e nevoie de discernamint si sa fim bine informati.

Text alcătuit şi distribuit de Alianţa Familiilor din România