„De ce a trebuit ca România să interzică negarea Holocaustului de două ori”

de
Vă invit să citiţi articolul „Why Romania had to ban Holocaust denial twice” , de Adam Taylor (Washington Post), de unde reiese limpede, pentru cei care se mai îndoiau, cine sînt devăraţii autori ai legii antiromâneşti şi antidemocratice pe care abia a promulgat-o tovarăşul Klaus Iohannis. Neamţul, tot neamţ, cu musca holocaustului pe căciulă, e de înţeles oarecum că s-a supus ordinului venit de la Washington via Tel Aviv (sau Ierusalim, dacă ţineţi). Pe bietul Alexandru Florian, de la Institutul „Elie Wiesel”, de pe lîngă Guvernul Ponta, l-am creditat prea mult, de asemenea; a fost doar un executant şi el, ca şi Crin Antonescu, şi Iohannis. Artizanii sînt cîţiva inşi cu ceva mai mare greutate, care se găsesc şi în „Consiliul Ştiinţific” al Institutului şi care s-au asigurat încă din 27 Mai a.c. că nu vor fi probleme cu această lege. În acest context, nu mă mir nici că plăvanii noştri de parlamentari (să mă scuze excepţiile – dar la vot nu s-au văzut) au pocnit şi ei din călcîie la un aşa un lobby evreiesc, măi.
Foto_presedintie_27_mai_2015 intilnire evrei
27 Mai 2015. Întîlnirea lui Klaus Iohannis, în calitate de preşedinte al României, cu reprezentanţii Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, Al. Florian, şi ai Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington, Paul Shapiro şi Radu Ioanid. Sursa: www.presidency.ro
Şi ce vor, în fond, evreii? Să se recunoască faptul că „România a ucis, a ucis, a ucis” – după cum a hotărît Elie Wiesel însuşi. Că România a omorît sute de mii de evrei – nici evreii înşişi nu s-au decis asupra cifrei, care variază între 280.000 şi 600.000, depinde de sursă şi de încrîncenare. De cifrele astea însă depind şi despăgubirile, pe care urmează să le plătim – păi, ce credeaţi, că va scăpa de asta „cea de-a doua ţară după Germania” la numărul de evrei ucişi? Că vinovaţi pentru asta sînt românii în genere, dar mai ales mareşalul Antonescu (evreii care arată că acesta a salvat sute de mii de evrei, în timpul celui de-al doilea război mondial, sînt puşi la colţ de coreligionarii lor mai sceptici, care nu-l cred pe românul cu pricina atît de inimos) şi, desigur, legionarii. Las că legionarii n-au fost la putere decît patru luni, 14 septembrie 1940 – 21 ianuarie 1941, şi atunci într-un guvern în care jumătate erau oameni numiţi de generalul Antonescu, şeful guvernului (care, apropo, n-a fost nici legionar, nici nazist, nici fascist, a fost filofrancez, dar a trebuit să slujească ţara, aşa cum s-a priceput). Las că atît cît au împărţit guvernarea cu generalul Antonescu, legionarii n-au apucat să facă mare lucru, ci numai aşa, cîte ceva pe ici, pe colo, cum a fost, bunăoară, primul teatru evreiesc de stat, Baraşeum. Las că legionarii înfundau puşcăriile din România sau lagărele din Germania (cei care au scăpat de furia lui Antonescu, care i-a alungat de la putere), ori luptau pe frontul de Est, în linia întîi (o formă de reabilitare propusă de Antonescu), pe cînd în ţară se implementau legi contra evreilor. Dar e musai să fie condamnaţi pe veci şi legionarii.
Şi ce mai vor evreii? Păi să se scrie istoria numai după dictarea lor. Ăsta a fost bun, ăsta a fost rău, evenimentele s-au întîmplat aşa şi nu aşa (bunăoară „masacrul de la abator”, care s-a dovedit de mult, cu probe solide, un fals odios). Să nu mai aibă nimeni libertate de opinie, nici de cercetare. Să primim în plic toţi ce să gîndim, ce să spunem, ce să facem. Frumos, democratic.
În fine, dar nu chiar la urmă, evreii vor ca românii să nu mai aibă repere culturale. Abia îi recuperasem pe alde Eliade, Cioran, Noica, Ţuţea, Nae Ionescu, Radu Gyr şi atîţia alţii, pe care tovarăşii de ideologie ai onorabililor simbriaşi de la Institutul Wiesel (plătiţi din banii noştri şi ei, ca şi înaintaşii) ne-au învăţat, vreme de 45 de ani, că au fost criminali legionari. Acum trebuie să facem stînga-mprejur şi să acceptăm noul-vechi adevăr ideologic: nu avem, domne, ce învăţa de la aceşti ticăloşi, faţă de care avem un singur drept şi o singură datorie, aceia de a-i scuipa.
Desigur, ni se desfiinţează şi reperele eroice de sub comunism, ca să nu credem cumva că am avut şi noi demnitate, ca neam, măcar prin cîţiva viteji, precum Ion Gavrilă – Ogoranu, Gogu Puiu, Nicolae Ciolacu, Petru Baciu, Gheorghe Unguraşu, Gavril Vatamaniuc, Spiru Blănaru, Ion şi Cristea Paragină, lideri ai grupurilor de rezistenţă armată anticomunistă, dar, vezi bine, şi legionari.
Nu, nici la repere duhovniceşti nu mai este liber. Sfinţii închisorilor, în majoritate foşti legionari, să facă bine şi să coboare din icoane, din racle şi din inimile noastre, înapoi în gropile comune, să-şi tragă pămîntul peste ei, fără să lase nici o urmă, să le uităm numele şi minunile, iar dacă-i pomenim, să o facem numai pentru a-i ponegri. Că aşa le stă bine sfinţilor, să fie martirizaţi pînă la A Doua Venire.
Deci, după cum vedeţi, evreii au dorinţe rezonabile. Au ei vreo vină că vor, cer şi presează pentru ca pretenţiile lor să intre într-o lege pe teritoriul românesc? Nu. Sau au atîta cît ar putea avea cuceritorul care îţi asediază cetatea. Poţi să-i găseşti acestuia vină, cînd oameni din cetate îi dau drumul pe poarta mare?
Trădarea, dragi prieteni, este marea problemă a noastră, a românilor. O problemă mare cît istoria noastră. Şi devine cu atît mai mare cu cît trădătorul nu se teme nici de pedeapsa celor pe care i-a trădat, nici de o realitate confirmată istoric: de trădător te foloseşti, dar nu-l iubeşti şi nici nu-l cruţi.
Claudiu Târziu

About Claudiu Târziu

Jurnalist, scriitor şi editor; cea mai recentă carte publicată: ”Rostul generației noastre. O perspectivă conservatoare asupra României postcomuniste” (Ed. Rost, București, 2019)

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost

38 de comentarii la „„De ce a trebuit ca România să interzică negarea Holocaustului de două ori””

  1. Daca luptam cu argumente reale, avem o sansa. Unii duhovnici au recunoscut ca au fost amagiti, in focul tineretii, de idealurile crestine impletite in crezul legionar. Misticismul i-a apropiat, fanatismul si cruzimea i-au indepartat. Unele crime legionare au fost simple inscenari. Altele nu pot fi justificate nici de cel mai feroce discurs anti-national: I.G. Duca, Nicolae Iorga si altii. Daca luptam cu argumente false, asa cum fac ei, pierdem orice batalie dinainte – prostii ne bat cu experienta, viclenia, banii si raspandirea lor, mereu cu puterea in mana, cu ciomege si soldati gata sa aresteze toti opozantii.

  2. De acord în chestiunea argumentelor reale. Dar de ce aţi simţit nevoia acestei precizări, vedeţi vreun argument fals în texul meu? Dacă da, vă rog să-l indicaţi. Dacă aţi vrut să spuneţi altceva, vă rog să explicaţi. Mulţumesc!

  4. La ” (…) legii antiromâneşti şi antidemocratice” eu as adauga si anticonstitutionala. Chiar daca banuiesc faptul ca nu avem nici o sansa ca CCR sa o declare astfel.

  5. Nu va e rusine sa spuneti ca legionarii au facut primul teatru evreiesc de stat, Baraşeum?!
    L-au facut dupa ce i-au dat afara pe evrei din celelalte teatre, ca sa nu se amestece cu romanii. Stiti cum se numeste asta? Ghetoizare! Chiar sunt curios daca veti publica acest comentariu, avand in vedere ca tot faceti apologia libertatii de exprimare.

  6. Nu are de ce să-mi fie ruşine: este un fapt. Da, legionarii au făcut primul teatru evreiesc de stat din România şi, atenţie, din Europa. Ştiţi cine conducea, la acea vreme, Direcţia Teatrelor? Mult-hulitul Radu Gyr, comandant legionar, poet şi viitor luptător în linia întîi pe Frontul de Est şi martir al închisorilor comuniste.
    Ca să vă daţi seama de importanţa actului, verificaţi, rogu-vă, în care altă ţară din Europa mai exista la acea vreme un teatru evreiesc de stat.
    Sigur, puteţi spune că la noi a fost vorba de ghetoizarea artiştilor evrei. Dar în alte ţări actorii evrei erau lăsaţi, pur şi simplu, pe drumuri, fără alternativă, dacă totuşi rămîneau în libertate – ceea ce nu se prea întîmpla.
    Aşa trebuie judecat, în context, nu după cadrele „corectitudinii politice”.
    Şi-acum vă întreb, nu vă e ruşine să postaţi un asemenea comentariu, care vă arată cel puţin ignorant sau lipsit de discernămînt, dacă nu cumva rău-intenţionat de-a dreptul?

    • Daca cineva v-ar da un pumn in gura si apoi ar argumenta ca va e mult mai bine decat le este crestinilor din teritoriile ocupate de Statul Islamic cum vi s-ar parea? Tot o judecata in context, nu? Facuta cu deplin discernamant?

      Putem sa judecam in context. Dar daca o facem asa, moral suntem niste mizerabili.

      Rusine!

      • Tipic pentru insi ca dumneata: cind ti se raspunde la un repros, o iei pe o idee laturalnica, cu un altul.

        Cred ca exemplul potrivit in discutie ar fi fost: in vreme ce in statele terorizate de ISIS crestinii sint ucisi in mod bestial, in statele dominate de musulmani moderati, crestinii sint doar marginalizati. Si asta e judecata in context. Cu discernamint. Pentru ca altminteri lipsa de discernamint te face sa compari gradele de violenta intre ele, chiar si acolo unde nu exista nici o violenta. Pentru dumneata insa pare ca este egala trimiterea evreilor la Auschwitz de catre Germania cu trimiterea lor la munca in folosul comunitatii (in vreme ce, atentie, erau scutiti de front) de catre Romania, sau comparabila uciderea cu izolarea lor.

      • Daca as fi in teritoriile ocupate de Statul Islamic si cineva mi-ar da un pumn in gura in loc sa ma decapiteze as fi absolut fericit si recunoscator. Daca tot vorbim de context.

  8. Excelent comentariu! Probabil ca iluştri membri ai Consiliului ignoră meritele unui Cornel Dumitrescu sau chiar ale Mareşalului – care, la un anumit moment, a refuzat transferul evreilor din România spre lagărele morţii.

  9. Holocaust nu inseamna omorarea unui singur om, ci a mai multor oameni. Un singur om – crima de razboi, criminal de razboi, nu genocid. Pentru a defini holocaustul de cate victime e nevoie? Ce argumente istorice si statistice aduc evreii? Totul e minciuna? Cati evrei au murit din ordine venite de la statul roman? Nu am ganduri ascunse, chiar cred ca e posibil sa cunoasteti aceste date. De ce a fost nevoie ca regina sa intervina pentru a salva vieti de evrei daca nu au existat masuri impotriva lor din partea statului? Dar tiganii care mureau pe drum si la destinatie ajungeau sa ii manance pe cei decedati din familii vecine? Se poate spune suntem vinovati doar de „atat”, in acelasi timp tot (guvernul) a salvat vieti. Sa ne fie invatatura de minte sa ne pastram reperele morale si in razboi si cand decidem cu cine ne aliam. Holocaustul depinde de numar si de implicarea oficiala.

  10. O intrebare pentru dl / dna Rica: Daca teatrul Baraseum a insemnat „ghetoizare” in anii prigoanei, de ce n-a fost desfiintat ulterior, cand nu i-a mai persecutat nimeni pe ovrei?

  11. Ai dreptate Claudiu, ai punctat foarte bine in articol. Insa ce nu-mi da pace este referinta la tradatori. Din pacate, usile tradarii au fost deschise de mult si nu are rost sa ne lamentam acum.

    Sa nu uitam ca uneori cand s-au deschis usile pentru ca strainii sa dicteze aici, unora le-a convenit. Pentru ca servea interesului lor de moment. Asa ca sa ne gandim bine, pentru ca odata intrati, ei nu vor mai iesi.
    De multe ori preferam tradarea neamului cand serveste intereselor unui grup sau altul. Asa ca nu avem a ne plange, ne meritam soarta.

  12. Nu plîng, constat. Trădarea nu poate fi oprită de un om sau de zece. Dacă asta e în fibra noastră naţională, vom muri din pricina ei. Sper că nu e aşa sau că avem anticorpi.

    • daca nu vezi cu ochii tai ce s-a petrecut acolo nu ai cum sa îi intelegi pe evrei, pe rromi si pe polonezi in demersurile lor împotriva PROPAGANDEI rasistilor ultra naționaliștilor si extremistilor….eu dacă as fi evreu as lupta pe toate caile posibile ca asa ceva sa nu se mai întâmple copiilor mei

      • Discuţia nu era despre holocaustul nazist, ci despre holocaustul din România. Sînt lucruri distincte. Partidul nazist şi mulţi dintre responsabilii de la vîrful său au fost condamnaţi pentru ce au făcut la Auschwitz, Buchenwald şi în alte părţi. Nu mai are rost să discutăm. Pentru România, situaţia e un pic încurcată, iar o lege represivă, care are pretenţia de a stabili un adevăr istoric de netăgăduit, sub pedeapsa cu închisoarea, nu ajută deloc.
        Desigur, evreii au tot dreptul să se apere. Dar noi nu avem acest drept? De ce trebuie să asumăm un „adevăr” care ne este livrat prin ucaz? De ce nu avem libertatea de a cerceta şi asimila adevărul istoric?
        Există în România vreun pericol de nouă prigoană împotriva evreilor, pentru ca să se ia rapid o măsură legislativă ca aceasta? O spun răspicat chiar fostul lider al SRI, George Maior, şi liderul Comunităţii Evreieşti, Aurel Vainer, că nu, nu e nici o primejdie, antisemitismul la noi este la cele mai scăzute cote din Europa. Şi-atunci?

      • Lagărele din Polonia au fost refăcute de polonezi în spiritul ideolologiei holocaustice pentru a-și masca participarea lor la maltratarea jidanilor. Puși în fața falsurilor, au modificat de cîteva ori placa pe care erau înfipte cifrele „holocaustului„ de la Auschwitz, de la 4 milioane la un milion!

  15. Ce pot spune e ca orice extrapolare a condamnarii Miscarii Legionare la condamnarea oricui a fost legionar, fara analiza responsabilitatii personale sau a atitudinii dovedite dupa iesirea la lumina a ceea ce era mai urat in aceasta miscare, e o prostie si un abuz.
    Nu pot insa sa nu fiu de acord cu primul comentator: cat timp se va crampona de a nega responsabilitatea Miscarii Legionare ca miscare politica (nu a oricarui membru, ci a miscarii ca organozatie politica) pentru optiunile sale violente si favorizarea unor crime, pentru un antisemitism programatic real, dreapta crestina nu se va putea legitima, pentru ca nu te poti legitima pe minciuna si pe ascunderea crimei.
    Poate ca ce s-a intamplat la abator o fi inscenare, dar uciderea fiilor rabinului Gutmann in Jilava in fata tatalui lor in timpul rebeliunii nu e inscenare. Am doi baieti, nu vreau sa ma gandesc ce a fost in sufletul acelui rabin. Si nici ceilalti evrei omorati cu acea ocazie nu reprezinta o inscenare.
    Sigur, e de discutat daca trebuie sa raspunda orice fost legionar pentru aberatiile decise de unii capi ai miscarii, e de discutat contextul general si conjunctura in care au avut loc intamplarile etc, dar negarea delegitimeaza orice incercare de reconstruire a unei drepte crestine.
    Crestinul isi marturiseste pacatul si se pocaieste, nu il neaga si ii ataca pe cei care i-l arunca (chiar exagerand-ul) in fata.
    Iar in problema teatrului asa e, sunt de acord cu cmentatoarea de mai sus, dincolo de limbajul un pic cam dur, infiintarea teatrului evreiesc a avut ca motivatie segregarea, ghetoizarea, scoaterea, eliminarea evreilor din teatrele tarii.
    Cred ca si in Germania in prima faza s-a creat un teatru evreiesc (desi s-ar putea sa ma insel).
    La modul cel mai serios, daca vreti sa fiti credibil, nu mai prezentati infiintarea teatrului evreiesc de catre Radu Gyr ca pe o mostra de dragoste de evrei, ca nu e.
    Apoi, hidoasele trenuri ale mortii si ucidereade evrei in Basarabia mi-e greu sa cred ca le negati.
    Asa e, statul roman a ucis, a ucis, a ucis evrei.
    O stiu de la bunica mea, de la bunicul meu (romani, nu evrei).
    E adevarat ca nu trebuie sa raspunda parintele Arsenie Boca, Valeriu gafencu, Noica sau Eliade pentru asta, din acest punct de vedere suntem de acord.
    Si as avea si eu multe critici pe politica asta de condamnare a tot ce misca pentru fascism, dar nu si pentru comunism.
    Insa, pentru ca lupta noastra sa devina legitima si credibila, nu trebuie sa negam ceea ce nu e de negat.

    • Vorbiţi după informaţii minimale, primite pe filiera filmelor propagandistice ale lui Sergiu Nicolaescu şi a scrierilor mincinoase ale lui Fătu şi Spălăţelu. Sînteţi victima unei propagande antiromâneşti, care loveşte în orice ar putea reprezenta un reper pentru noi.

      Dreapta creştină se legitimează de la o tradiţie deopotrivă naţională şi europeană, nu de la un fenomen istoric, aşa cum a fost Mişcarea Legionară. Acesta a fost un episod, unul important, fără îndoială, dar care nu a monopolizat românismul şi activismul creştin.

      Despre rebeliune, vă recomand să căutaţi surse credibile. Legionarii, acuzaţi că au făcut şi au dres, nu prea puteau face nimic, întrucît erau asediaţi în cîteva clădiri publice de către armata română şi cea germană reunite. De altfel, de acolo unii au intrat în puşcăriile antonesciene, alţii în lagărele germane – inclusiv la Buchenwald, alături de evreii supuşi exterminării.

      În problema teatrului evreisc, nu am pretins că legionarii l-au înfiinţat din dragoste de evrei, dar n-au făcut-o nici din ură. L-au creat dintr-o necesitate. Evreimea era considerată de legionari şi cam de toate mişcările de dreapta din Europa drept agentul de răspîndire a bolşevismului – ceea ce era un adevăr – şi, pe de altă parte, un element străin care domina viaţa socială, economică, bancară şi politică din România. Din această perspectivă, legionarii considerau că lucrurile trebuie puse într-un echilibru (de aici vechea solicitare a lui numerus clausus a studenţimii române) şi de izolare a evreilor pînă la finalul războiului, cînd lumea se va fi reîmpărţit (cum s-a şi întămplat). Nicidecum că evreii trebuie lichidaţi fizic.

      Greşiţi cînd apreciaţi că antisemitismul, real, al legionarilor a fost unul structural, programatic. A fost unul conjunctural, care a dispărut o dată cu problema evreiască.

      Aşa se explică faptul că legionarii susţineau mişcarea sionistă, care milita pentru fondarea statului Israel. De aceea, le-au făcut teatru. De aceea, Codreanu şi rabinul Şafran au căutat să dialogheze. De aceea, în campania electorală din 1937 Mişcarea Legionară şi Partidul Evreiesc, împreună cu liberalii lui Gh. Brătianu, PNŢ şi agrarienii lui Argetonianu au încheiat un pact de neagresiune, în urma căruia alegerile au fost ceva mai corecte decît de obicei, iar legionarii au ajuns al treilea partid al ţării. Aşa se explică şi că mişcarea a primit în rîndurile ei evrei (drept e că aceştia erau creştinaţi), unul dintre ei, dr. Vasile Noveanu ajungînd comandant legionar. Asta este explicaţia şi pentru că legionarii nu respingeau căsătoriile dintre români şi evrei, dovadă fiind faptul că soţia unuia dintre comandanţii şi martirii legionari, Vasile Marin, era evreică.

      În acest context, mi se pare că înfiinţarea teatrului evreiesc este o formă de umanism dovedită faţă de evreimea din România.

      În rest, nu neg că au fost abuzuri, crime, accidente regretabile, represalii sîngeroase greu imposibil de justificat de către un creştin, comise de autorităţile române de la un moment dat. Dimpotrivă, am afirmat că acestea au fost. [O altă nuanţă: Statul român a ucis evrei, ţigani, legionari şi alţi oameni nevinovaţi în timpul celui de-al doilea război mondial şi nu numai; legionarii însă nu au ucis evrei, ori pentru o asemenea acuzaţiei nu s-au produs încă probe].

      Problema este cum definim holocaustul. Asta înseamnă holocaust, ori ce a însemnat în Germania şi peste tot în rest: un program de anihilare în masă pe criterii etnice? Noua lege defineşte „holocaustul din România” diferit, deşi nuanţele sînt greu de sesizat pentru cei grăbiţi sau pentru ignoranţi, faţă de cel din restul Europei. De ce? Ca să cuprindă şi România între ţările vinovate de holocaust, ceea ce, prin vechea lege, nu era aşa de clar. Urmează, probabil, despăgubirile.

  17. Iată ce povesteşte un evreu, N. Steinhardt, despre legionarii din închisoare: „N-a fost cameră în care tinerii – şi mai ales legionarii – să nu-mi vie în ajutor şi să nu-mi dea ”cafeaua” de dimineaţă şi feliuţa bisăptămânală de pâine – odoare fără preţ pentru un bolnav de intestine în schimbul ciorbei de murături putrede, al fasolei negătite, al cartofilor fierţi cu coajă şi pământ cu tot ori al verzei crude, la care şi lighioanele s-ar uita cu silă – singurele alimente ce le puteam oferi.

    Până ce – şi au trecut mai bine de trei ani – m-am învăţat să mănânc arpacaş, ei m-au ţinut în viaţă. Şi fără a face caz.

    Cu totul din întâmplare, Dinu Pillat, de la părintele Todea, ştie cum a murit socrul lui, social-democratul Gh. Ene Filipescu. La Târgu-Ocna, spital t.b.c. al deţinuţilor politici până în 1956 (căci după acea dată n-au mai existat spitale pentru deţinuţii politici), Filipescu îşi proclamase convingerile socialiste şi atee într-o cameră de tineret legionar. E drept că-i apostrofa şi pe gardieni: ”copiii care-şi batjocoresc părinţii“. I-a fost din ce în ce mai rău – boala evolua repede – şi a pătimit (răsuflarea devenise chinuitoare) până la moarte.

    Într-atâta s-au purtat tinerii legionari de frumos, de atent, de plin de abnegaţie şi drag cu el şi atât adânc respect i-au vădit celui mai vârstnic dintre ei, încât până la urmă i-au înmuiat inima.

    Înainte de a-şi da sufletul, cu greu, fiindcă orice respiraţie ajunsese un spasm, Filipescu l-a îmbrăţişat pe cel care îndeosebi i se devotase, apoi pe toţi ceilalţi, s-a putut spovedi părintelui Todea şi s-a stins împărtăşit. După câteva săptămâni a încetat din viaţă şi băiatul care-l îngrijise filial.1 De la Ioan Ianolide aflu că a fost însuşi Valeriu Gafencu, unul din ”sfinţii închisorilor”.”

    Asta o scrie în „Jurnalul fericirii”. Intrase în închiaore mozaic, a ieşit creştin. Poate că şi comportamentul legionarilor l-au făcut să apuce calea asta, pentru că ei au dovedit că peste toate e credinţa, care te obligă să vezi în celălalt, indiferent ce rasă şi religie are, un semen al tău, adică un fiu al lui Dumnezeu.

  18. Tot de la Steinhardt am aflat si despre asasinarea celor doi fii ai rabinului Zvi Gutman (el insusi impuscat, dar supravietuind) si a celorlalti evrei in padurea Jilava, cu prilejul evenimentelor din ianuarie 1941, oricum le-am numi.
    Faptele extraordinare ale multor legionari si imprejurarea ca majoritatii legionarilor nu li se pot imputa responsabilitati personale in violente anti evreiesti nu sterg crimele altor legionari si antisemitismul, fie el si conjunctural, dar asumat si declarat al miscarii, cel putin in unele etape.
    Eu sunt de acord ca 1. faptele trebuie contextualizate si privite in conjuncturile epocii, 2. raspunderea este personala, nu colectiva 3. trebuie aparata memoria celor care, legionari fiind, nu au vreo vinovatie.
    Dar pentru credibilitatea apararii nevinovatilor, trebuie marturisite crimele celor vinovati, condamnate, asumate si ceruta iertarea in numele lor.
    Negarea, aruncarea vinovatiei spre victime (nici ele „sfinte” – cunosc linia de aparare legionara, dar bolsevismul catorva mii de evrei nu justifica cele petrecute, pot doar sa contextualizeze faptele) nu ajuta.
    As vrea sa va vad pe dvs, pe Razvan Codrescu, pe cei care ati putea avea credibilitate in problema asta, condamnand uciderea lui Stelescu pe patul de spital (indiferent de motivatie) sau pe cei care i-au asasinat pe fiii rabinului Gutman (si pe ceilalti omorati cu acea ocazie). Si punctand crimele legionare nu doar prin referiri generale si evazive, ci punand degetul in concret pe ceea ce a insemnat greseala unei doctrine pe care eu as vedea-o, folosind o terminologie din zona misticii crestine, a unor oameni buni dar „inselati”, o doctrina cazuta intr-o „ispita de-a dreapta”.
    Pentru ca adevarul despre crimele savarsite va va da si ne va da puterea de a sustine si adevarul despre sfintenia sau patriotismul celor nevinovati, si care, poate, au avut prilejul in inchisori de a plati in fata lui Dumnezeu pentru pacatele/crimele fostilor camarazi.

    • Unde spune Steinhardt asta? Pare-se că mi-a scăpat, fiţi bun şi împrospătaţi-mi memoria.

      Sînt destui cei care arată greşelile ML şi crimele comise de unii legionari. Am scris şi eu despre ele. Şi dl Codrescu (de pildă, despre omorîrea lui N. Iorga).
      Au scris şi unii legionari supravieţuitori. Nu asta e problema. Problema este că după mai bine de 70 de ani de la desfiinţarea de facto a Mişcării, ea continuă să fie calul de bătaie al „democraţilor” şi „progresiştilor”, de fapt ai totalitarilor vechi şi noi, aţîţaţi azi, ca şi ieri, tot de nişte evrei. ML este astăzi marea problemă în România, nu regimul comunist care ne-a distrus cu program jumătate de veac şi care, prin urmaşii săi naturali, ne-a făcut zile fripte şi în ultimii 25 de ani.

      Fenomenul legionar ţine de domeniul istoriei, nu al justiţiei. Dar unii vor să schimbe domeniile, pentru ca la adăpostul unei etichete, aceea de legionar, să poată fi mătrăşit şi astăzi orice naţionalist-creştin mai vocal şi mai vizibil, cum s-a întîmplat şi în anii ’50.

      Nu vă daţi seama ca aproape nici o persoană mai influentă care s-a declarat sau s-a dovedit de dreapta nu a scăpat de acuzaţia de legionarism, în anii „postrevoluţionari”? Pînă şi Liiceanu, Pleşu şi Patapievici au fost făcuţi fascişti şi legionari. Băsescu, un om al sistemului, a fost şi el acuzat de fascism. De altfel, acuzaţia folosită cu predilecţie de către Stînga contra adeversarilor politici este aceea de fascism (iar în România, iată, şi de legionarism, asimilat cu fascismul). Realizaţi că o asemenea acuzaţie acum nu mai este o simplă aiureală, ci un pretext de a înfunda puşcăria?

      • Citat din Jurnalul fericirii, Dacia 1991, pg 333:
        „… Și apoi rabinul G., alături de care am încercat zadarnic să-mi aflu un loc în sinagogă, rabinul G., ai cărui doi băieți au fost uciși sub ochii și-n brațele lui în pădurea de la Jilava în timpul rebeliunii …”.

        Din biografia lui N Steinhardt „N Steinhardt și paradoxurile libertății” a lui George Ardeleanu rezultă chiar că unul dintre cei doi fii ai rabinului, Iancu, a fost prieten de tinerețe al lui Steinhardt și că asasinării lor Steinhardt dedicase un articol, „Slove de martiri”, reprodus în volumul „Eu însumi și alți câțiva” – Ed Dacia 2001.

        În fine, poate vă vizitez vreodată la Casa cu Rost și discutăm mai pe îndelete.

        În rest, a propos de situația monumentului lui Vulcănescu, există posibilitatea unui demers juridic, respectiv o cerere de revizuire a hotărârii de condamnare a lui Mircea Vulcănescu dată de autoritățile comuniste, pe care se întemeiază demersul lui Alexandru Florian și/sau o cerere de constatare a caracterului politic al condamnării în temeiul Legii 221/2009.
        Odată desființată sentința sau declarat caracterul politic al condamnării, demersurile de ridicare a monumentelor rămân fără baza invocată (sugestia e valabilă și pentru alte persoane, nu numai pentru Vulcănescu).

    • @Liviuță,
      Expresia „bolsevismul catorva mii de evrei”, prin care minimalizezi calamitatea jidano-stalinismului, nu îi absolvă de vină pe jidanii ne-bolșevici, pentru că aceștia au acoperit, nu au demascat niciodată crimele jidanilor bolșevici. Deci, toți jidanii erau vinovați pentru complicitate față de crimele comise de către jidanii bolșevici. De aceea, ei trebuiau exterminați integral. Aceasta este marea greșeală ai mareșalului Ion Antonescu: i-a strămutat în Transinstria, unde s-au ocupat de afaceri și au venit cu saci de ruble pe tancurile sovietice, în loc să îi împuște în România pentru spionaj și pentru subminarea siguranței naționale în timp de război.
      Acum îți place presiunea descendenților jidanilor bolșevici, precum Alexandru Florian, Radu Ioanid, H.-R. Ptapievici. Aurel Vainer, Michael Shafir, Raimond Luca, Ovidiu Raețchi, a jidăniților Andrei Marga, Andrei Cioflâncă ș.a., a celor 600 de parlementari ticăloși care au impus, au votat și care au susținut criminala Lege nr. 217/2015?
      Dar Legea nr. 217/2015 nu este decît întărirea O.UI.G. nr. 31/2002, deja întărită prin Legea nr. 107/2006, care fusese dată de pușcăriabilul Adrian Năstase, tot la presiunea jidanilor din S.U.A., personificată de senatorii jidano-americani Christopher Smith, Tom Lanțoș, Alphonso d’Amato!
      Așa că vinivați nu sunt doar parlamentarii și președintele de acum – cum crede un postac de aici -, ci și parlamentarii și președintele din vremea lui Adrian Năstase!

  19. Stimate Domnule Claudiu Tarziu,
    Citind comentariile am realizat ca , din pacate, romanii nu-si cunosc istoria, dar nici nu vor sa caute adevarul istoric.
    Pentru a intelege fenomenul ar trebui sa publicati materiale care sa explice motivul pentru care a luat nastere miscarea legionara.
    Romanii trebuie sa stie cum Europa au conditionat acceptul pentru UNIRE de posibilitatea accesului evreilor din Romania la acea vreme la functii publice.Adevarul este ca din acel moment, comunitatea evreiasca s-a extinf foarte mult aproape monopolizand conducerea Romaniei ( vezi ex. Elena Lupescu si jaful tarii de atunci ).
    Pe de alta parte, trebuie sa realizam un alt lucru : evreii STIU ca teritoriul lor nu este in siguranta si atunci, prin multiple mijloace (perfide as spune ) vor sa se stabileasca in Romania.
    Practic, romanii vor ajunge o minoritate neinteresanta, sufocata de tigani, pe care ei vor avea grija la un moment dat sa-i puna la punct.
    De ce , nu s-a dat o astfel de lege PANA ACUM ?
    Pentru ca ei STIAU ca presedintii anteriori nu ar fi semnat.
    Acum, cand s-a realizat ( cu acordul serviciilor ) instalarea acestui presedinte nu a mai fost nicio problema.
    El nu este un roman adevarat, nu simte ca un roman adevarat crestin ortodox. El nu are cum sa iubeasca istoria noastra, cai noi am fost, suntem si vom fi crestini orodocsi. Stimtim DIFERIT.
    Ei s-au grabit cu aceasta lege pentru ca sa se asigure ca istoria sa nu se mai repete caci ACUM , in Romania, situatia este aceeasi ca cea descrisa de Goga in” MUSTUL CARE FIERBE.”
    Din pacate, ei si-au vazut interesul.
    Noi am pierdut. Ne pierdem istoria, valorile si tara.
    Si o meritam !
    Trist, dar adevarat.
    Cu stima,
    AB

  20. Excelent articol! Felicitari!

    Parazitul si-a sufocat gazda – lumea occidentala falimentara economic si spiritual – si cauta acum noi victime care sa-i astampere foamea infinita de putere. In final va duce toata lumea la dezastru si – ca de atatea ori in trecut – va dezlantui razboiul care-i va restabili credibilitaea in ochii gentililor-sclavi si ii va realimenta punga.

  21. Cativa „romani” de aici care habar n`au de istoria propriului neam ma uimesc vazandu`i vorbind de : antisemitism , superioritatea rasei , holocaust si alte chestii de genul asta . 1) Nu exista pe fata Pamantului un popor mai antisemit si care se crede mai superior altor natii decat poporul evreu (autointitulatul popor al lui dumnezeu , rasa suprema). 2) Nici pana astazi NU S`A DEMONSTRAT faptic teoria celor 6 milioane de evrei exterminati . 3) Lui Elie Wiesel marele lobby`st evreu , i s`a intentat proces de`un supravietuitor al unui lagar , in urma caruia s`ar putea sa se demonstreze ca acesta defapt a furat identitatea unui alt detinut si ca defapt el n`ar fi fost niciodata in vreun lagar de exterminare . 4) De la colonizarea Americii si pana astazi au fost ucisi in diferite moduri peste 120 de milioane de nativi ala nu era holocaust . Dar vin ei , americanii , sa ne tina noua morala , ei care au sustinut pe nazisti

  22. evrei evrei evrei intrebare cheie dece in mai mult de 2000 de ani evrei au fost persecutati si alungati din imperiu roman ,spania ,germania ,anglia ,rusia Egzista si un mic orasel in spania care de prin secolul 13 isi pastreaza denumirea Si dupa cum sa confirmat evrei bancari kazari sau iudaisti , sionisti din America l-au finantat pe hitler si au stiut si aprobat problema decimari evreilor din europa prin remarca ne vom recompesa Ceace se intinpla acum in lume sa adeverit profetia lor de a conduce si subjuga financiar statele inclusiva America nu guvernele conduc tarile ci bancile fmi bm banca europeana

  23. asta nu inteleg multi Dnu Dumitru , si nici nu`si pun intrebari .. bai nu te place unu , nu te plac doi .. nu te plac 10 .. inseamna ca problema`i la tine nu la cei ce nu te plac . Da cum sa stii de astea implica citit nu Guta , Salam , Acces din rect , Cacatos , Magaruta …

Comentariile sunt închise.