După mine, un istoric este un cercetător a ceea ce s-a întîmplat în trecut. Să spui că X l-a ucis pe Y și să tragi concluzia că X este un criminal nu e istorie. Un istoric ar trebui să explice de ce X l-a ucis pe Y, cum s-a întîmplat, cînd, în ce împrejurări?
Să ne raportăm la ceva concret. Să zicem că A îl ucide pe B. Fără alte informații oricine ar trage concluzia că A este un criminal. Dar cum ați reacționa dacă v-aș spune că B era un individ cu influența, cu relații sus puse si că la o petrecere a violat fata lui A și că justiția a mușamalizat cazul și că în aceste condiții A a decis să-și facă singur dreptate și l-a ucis pe B? L-ați mai considera pe A criminal?
Cam așa ar trebui să fie și un istoric, să cerceteze împrejurările în care s-a întîmplat un anumit fapt și să prezinte publicului tot tabloul, să fie neutru, nu să tragă concluzii.
Nu e cazul domnului Adrian Cioflâncă, așa zis istoric dacă e să dăm crezare profilului pe care și l-a pus pe site-ul Contributors:
Cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” şi membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Membru în Comisia Wiesel şi expert în Comisia Tismăneanu, coautor al Rapoartelor Finale redactate de cele două comisii. Membru în delegaţia României la International Holocaust Remembrance Alliance.
El dă verdicte și dezinformează. Cel mai recent la postul ieșean de radio HIT. Dezinformarea debutează imediat, din prima frază a realizatorului radio care-l intervievează:
Invitat în emisiunea METROPOLA HIT, istoricul ieşean Adrian Cioflâncă a vorbit despre necesitatea existenţei unei legislaţii foarte clare care să îngrădească propaganda de tip legionar.
Observați că nici o referire la rolul lui Cioflâncă în redactarea legii despre care se discută. Orice ascultător crede că realizatorul emisiunii, care de fapt e complice cu invitatul, discută cu un istoric adevărat, care nu are nici un fel de interes în apărarea legii respective, și poate ia de bune cele debitate de cei doi.
Iată ce zic cei doi în cursul emisiunii:
Ceea ce s-a mai întâmplat a fost faptul că s-au codat cultural multe dintre manifestările pro-legionare, cum ar fi campania extraordinară de promovare a cultului „sfinţilor închisorilor”, care are mai multe surse, sociologic vorbind: grupuri ortodoxiste, oameni care scot bani din promovarea acestora, dar şi multe grupuri neolegionare. Ca din întâmplare, între sfinţii închisorilor promovaţi găsim în mare majoritate personaje care aveau un profil nedemocratic, care aveau o simpatie pentru această mişcare criminală, nedemocratică care era mişcarea legionară. Lunar, la CNSAS ne vin cereri de acreditare pentru a mai studia în cadrul unei tematici de tip „sfinţii închisorilor” vreun personaj care este cultivat intens pe site-urile pro-legionare.”
Și exemplele de „personaje” date de Cioflăncă sint Valeriu Gafencu și Părintele Iustin Pârvu. Observați, vă rog, tonul lui Cioflăncă, supărat ca sînt și istorici onești care nu vor să se înregimenteze în solda Institutului „Elie Wiesel” ci vor să studieze istoria interbelică.
Vreau să-i dau o veste proastă lui Cioflâncă, 100 de ani de acum încolo „personajele” Valeriu Gafencu și Părintele Iustin Pârvu încă vor exista în memoria poporului român. Nu același lucru îl putem spune despre personajul Cioflâncă care va fi de mult uitat și aruncat la coșul de gunoi al istoriei.
„Dar cum ați reacționa dacă v-aș spune că B era un individ cu influența, cu relații sus puse si că la o petrecere a violat fata lui A și că justiția a mușamalizat cazul și că în aceste condiții A a decis să-și facă singur dreptate și l-a ucis pe B? L-ați mai considera pe A criminal?”
Evident! Si legea spune la fel. Si Dumnezeu la fel.
Nu ucide .
Nu te razbuna singur razbunarea este a Mea, spune Domnul.