Teologul Cristian Bădiliţă atacă Patriarhia Română

Ziua News preia astăzi o postare de pe Facebook a lui Cristian Bădiliţă. Sub titlul Stupoarea unui doctor în teologie. Cristian Bădiliţă: „BOR l-a excomunicat pe Isus Hristos?” Ziua News reproduce un atac la adresa Patriarhiei Române, ameninţată că va fi reclamată la „coana Europa”, dacă nu încetează cu „agresiunea sonoră”. Reproduc postarea lui Cristian Bădiliţă. Sublinierile îmi aparţin.

Talibanizarea oraşelor din România trebuie să înceteze

De ani şi ani de zile oraşele din România trăiesc un fenomen întâlnit doar în ţările musulmane: agresiunea sonoră din partea bisericilor ortodoxe. Aproape fiecare biserică ortodoxă din spaţiul citadin românesc dispune de o staţie de amplificare, iar slujbele sunt transmise pe sute, uneori mii de metri distanţă în afara lăcaşului de cult. Acest lucru este inadmisibil într-o ţară membră a Uniunii Europene.

1) Bisericile sunt lăcaşuri de cult rezervate credincioşilor; spaţiul public este rezervat tuturor locuitorilor unui oraş; a transmite o slujbă religioasă în spaţiul comunitar reprezintă o flagrantă încălcare a libertăţilor cetăţeneşti; nimeni dintre noi nu este obligat să asculte o slujbă creştină pe stradă sau în propria locuinţă, aşa cum, din păcate, se întâmplă în România.

2) Liturghia creştină este o taină, un mister divin; a o difuza în public înseamnă pur şi simplu a o bajocori; preoţii care „difuzează” liturghia prin megafoane îşi profanează propria religie; mai mult, le amintim acestor preoţi că, în Predica de pe munte, Isus Hristos le porunceşte ucenicilor să nu se roage „ca ipocriţii”, „la răspântii, ca să se arate oamenilor”, ci „în cămara” fiecăruia, „după ce încuie uşa” (Matei, 5,6-7). Sau poate Isus Hristos nu mai are nicio legătură cu Biserica ortodoxă română, fiind excomunicat?

3) Pentru a justifica acest fenomen talibanic de proporţii naţionale, această lipsă de bun simţ la adresa concitadinilor şi această profanare a propriei religii unii preoţi invocă dimensiunile mici ale bisericilor. Această justificare nu este doar puerilă, este pur şi simplu neadevărată şi oricum irelevantă. Biserica ortodoxă română are suficiente lăcaşuri de cult unde adevăraţii credincioşi se pot închina şi participa la slujbe. Nu megafonizarea sporeşte credinţa, ci trăirea autentică a Evangheliei. Iar dacă nu sunt destule biserici nu se dă buzna în casele oamenilor.

4) Talibanizarea spaţiului citadin românesc prin difuzarea slujbelor „publice” îi alungă pe adevăraţii creştini din Biserică. E un fenomen vizibil, pe care numai sinodul BOR nu-l admite. Tot mai mulţi ortodocşi de calitate se îndepărtează de Biserica ortodoxă română, pentru că nu găsesc în ea valorile evanghelice predicate de Isus Hristos. [ Poate de aceea C. Bădiliţă a trecut la greco-catolici, acum 5 ani – nota mea.]

5) Autorităţile Statului român, mai ales autorităţile locale sunt OBLIGATE să intervină şi să stopeze această agresiune zilnică. Tulburarea sistematică a liniştii publice este o CONTRAVENTIE care se pedepseşte prin lege. Iar legea, într-o ţară din Uniunea Europeană, se aplică TUTUROR.

6) Dacă sinodul Bisericii ortodoxe române şi fiecare preot în parte nu vor lua măsuri imediate pentru eliminarea acestui fenomen ne vom adresa instituţiilor europene abilitate care vor şti să aplice şi de această dată legea în România.

7) Există mulţi preoţi ortodocşi de bun simţ, care nu-şi agresează semenii sub nicio formă şi care suferă din cauza majorităţii confraţilor lor, fără să aibă însă curajul de a se manifesta. Această Sesizare este făcuta şi în numele acestor preoţi.

Cristian Bădiliţă

Scriitor, teolog, doctor al Universităţii Paris IV Sorbona”

După apariţia din Ziua News Cristian Bădiliţă a precizat, tot pe Facebook, că o versiunea franceză este pregătită pentru a fi trimisă unui „cotidian important din Paris, în cazul în care nu se va întâmpla nimic”.

„Nu voi pierde vremea cu institutiile statului român, voi apela direct la Bruxelles, desi impozitele RSR mi le papa”.

„Multumesc pentru sustinere si va rog sa nu cedati prostiilor sau constrîngerilor din jurul vostru. În 1989 si 1990 s-a murit pentru libertate si bun simt. Nu noi, ci ei trebuie sa revina la normal.”

Alina Ioana Dida

About Alina Ioana Dida

Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


19 comentarii la „Teologul Cristian Bădiliţă atacă Patriarhia Română”

  1. Exact asta era problema arzătoare la ordinea zilei. Iată de ce nu mai pot dormi românii liniştiţi. Bădiliţă se simte probabil nebăgat în seamă suficient de are nevoie să lanseze încă o petardă în stilul lui caracteristic.
    Nu cred că e bine să ne facem tribuna unor astfel de iniţiative stupide şi ridicole.

  2. Badilita poate scrie ce vrea si de oricine, e treaba lui. Insa treaba lui ar putea deveni treaba noastra daca are un sambure de adevar sau daca ne priveste.

    Am remarcat si eu treaba asta si nu numai eu, chiar si persoane care merg nefatarnic la biserica. Dar asta nu tine de patriarhie si aceasta nu poate fi „atacata” de cineva, pt ca problema nu pleaca de acolo. E o chestie de bun simt, cum am zis.

    Parohii astia ar fi trebuit trasi de maneca de enoriasi, pana sa vina Badilita sau politia. Cunosc cazuri cand politia a dat amenzi pe tema asta, INTEMEIATE. Asa ca…

    • Mie personal nu-mi plac staţiile de sunet în biserici, cred că se pierde ceva din atmosfera de taină cînd se aprind becuri în loc de lumînări şi cînd slujba se aude cristal în boxe, în loc să susure din altar. Totuşi, să fim oneşti: nu e loc în biserici pentru toată lumea şi, mai important, într-o ţară care se declară majoritar creştină, faptul că se aude Liturghia în cartier nu ar trebui să fie o problemă. Preoţii au pus microfoane răspunzînd unei nevoi, nu pentru că se cred staruri rock. Şi nu doar preoţii ortodocşi au procedat aşa, ci şi cei romano şi greco-catolici, din cîte am observat în mod nemijlocit. Enoriaşii vor să audă slujba şi din curte, dacă nu mai aiu loc în biserică. Le interzice Bădiliţă? De ce se ia Bădiliţă atunci de BOR? Şi cum o face? Într-un mod care îi trădează gîndirea laicizată, ca să nu spun mai mult. Reclamă la Bruxelles. Şi? Repet: o prostie, de care am rîde, dacă nu ne-ar fi milă de el. Omul a luat-o complet pe arătură şi nu de ieri, de azi.

  3. Geamia Hunchiar Constanta – folosește difuzoare

    Din minaret, care este echivalent cu clopotnița bisericilor creștine, se face chemarea la rugăciune. In trecut, imamul, preotul, musulman, urca de 5 ori pe zi în vârful minaretului pentru a anunță credincioșii, in limba araba, ca a sosit vremea rugăciunii.

    Si astăzi se poate auzi chemarea imamului, rostita în limba araba, din minaretul geamiei Hunchiar. Singura diferență este ca imamul nu mai urca în cerdacul minaretului, ci se folosește de difuzoare pentru a răspândi în văzduh chemarea la rugăciune.
    ……………….
    https://www.litoralulromanesc.ro/geamia_hunchiar.htm

    Acest mare creștin are ce are cu creștinii ortodocși dar nu îl deranjează de exemplu manelele ori această Geamie și altele care folosesc difuzoare,,,

  4. Intunecatilor nu le place tamaia, crucea, Sfanta Liturghie, etc….
    Vorba lui Dan Puric : „Calea-i stramta, nu-i loc pentru toti ” ( Loc ar fi, dar……calea e grea ! ) Razboiul nevazut este foarte puternic.

  5. bine, astea nu scuza faptul ca le dam apa la moara unora ca Badilita

    nu vad, insa, unde ar putea cere socoteala patriarhiei, cine i-ar face dreptate cum vrea el?

    reclama la Constantinopol? 🙂

  6. Claudiu, dupa cum pui problema ma faci sa cred ca n-ai inteles. Microfoanele in biserici pot fi o necesitate, nu un moft, daca biserica e prea mare si nu se aude in spate. De-asemenea, becurile au avantajele lor. Oricum, prefer un bec incandescent, decat mirosul de parafina care ma face sa vomit. Dar nu despre asta e vorba ci despre volumul tare dat de preotii bisericilor respective, dintr-un soi de fala stupida. Stiu un caz, cu doua biserici apropiate, vreo 500 m, iar la una din ele se face slujba la demisol. Ei bine, si-asa, in pamant si la distanta, poti auzi zgomotul din boxele bisericii vecine. Nu e vorba ca e dat pt a acoperi 10-15 metri, ci e dat s-auda tot orasul, cam cu ce ba, am cu ce!

    In alt caz, geamurile apartamentelor de la blocul de vizavi, aproape ca vibra (era chiar in fata bisericii). Deci e mai mult decat a oferi posibilitatea participarii la slujba. SI asta nu e doar la ortodocsi, am vazut la catolici o portavoce in loc de difuzor, ceea ce facea sunetul si mai ascutit si neavenit.

    Badilita se baga-n seama, problema e ca o face pe greseala noastra, noii ii dam sansa. Totatl baiurea si inutil.

    Si, repet, nu vad unde ar reclama el patriarhia/ E de-a dreptul penibil omuletu.

  7. Frate, vorbeşti despre excepţii dîndu-le valoare de regulă. Ştii foarte bine că acestea sînt excepţii, că în majoritatea bisericilor nu se întîmplă aşa, ba şi că în foarte multe biserici nu sînt folosite microfoanele şi boxele. Un caz, două nu justifică o atare atitudine. Continuu să cred că Bădiliţă nu are o problemă cu difuzoarele bisericilor, ci cu Biserica însăşi.

  8. Iarta-ma eu le stiu ca regula, cam peste tot. Si de locurile de care n-am aflat, mi s-au plans altii. Si stiu bine si cum era inainte, ca sa am termen de comparatie. Asa e unde stiu eu, prin Bucuresti pe la tine o fi altfel, de vreme ce le numesti exceptii,

    Sunt de acord cu tine in ce-l priveste pe Badilita, dar eu le vad ca 2 subiecte diferite.

  9. si inca o treaba: daca s-ar da sonorul mai incet, sa auda doar cei care stau afara, fara sa se faca circul asta (unde se face) ce-ar fi? Oare daca cei care n-au treaba cu biserica si vor sa trandaveasca pana la 12, ar fi lasati s-o faca, sa nu mai injure, ce-ar fi? De ce treubie sa ne taiem singuri craca de sub picioare?!

  10. La noi la biserica sunt difuzoare montate pentru parintii(sau bunicii) care vin cu copilasii,care n-ar avea rabdare sa stea linistiti in biserica si stau si asculta liturghia afara,pe banca,in timp ce copiii se mai zbenguie pana cand se aude chemarea la cuminecare si intra micutii in sir indian,cu lumanarile aprinse si se impartasesc,zici ca sunt niste ingerasi.
    Am vazut si eu unele biserici unde era sonorul mai tare,dar ma gandesc ca era asa pentru ca este posibil sa mai treaca cate un pacatos si sa auda vreun cuvant de la Domnul si sa-l „sageteze”la constiinta.
    Vedeti,ca numai avantaje sunt in legatura cu aceasta”agresiune”sonora.
    Nu cred ca are nici un temei ce spune domnul acesta.

  11. Trimiterea urmatoare, http://adevarul.ro/educatie/scoala/remus-cernea-profesorul-emil-moise-istoricul-eugen-ciurtin-despre-razboiul-ora-religie–8_5609017bf5eaafab2c14e8ba/index.html, poate parea ca nuca’n perete, dar vine de se leaga cu articolul (http://www.la-croix.com/Famille/Education/En-Roumanie-les-cours-de-religion-ne-sont-plus-obligatoires-2015-09-28-1361820) la care faceam referire intr-un comentariu anterior, ratacit se pare, dar stocat prin cine stie ce dosar al memoriei netului.

  12. Cam slabut. Articolul domnului absolvent de la Sorbona nu se ridica, din punct de vedere intelectual, mai sus decat al unui oarecare profesoras de liceu mediocru din Mizil.

    In plus, temperamental, dl. Badilita se arata indignat ca „acest lucru este inadmisibil într-o ţară membră a Uniunii Europene”, amenintand ca se duce direct la Bruxelles. Sa faca, ce? Acum, cand chemarile la rugaciune se fac direct din minaret, ce va obtine dl. Badilita la Bruxelles?

    Un prost.

  13. In comentariul anterior celui precedent (!) incercam sa demonstrez faptul ca eminentul teolog Cristian Badilita nu a reactionat compulsiv, folosind calea papala, pentru ca ar avea sentimentul de a fi neglijat, ci din fidelitate fata de entitatile care i-au sustinut impresionantul proiect „Septuaginta”.
    Materialul publicat ieri in La Croix, sub semnatura lui Jonas Mercier, mi-a amintit faptul ca domnii Badilita si Mercier sunt apropiati colaboratori ai domnului Andrei Plesu.
    Despre domnul Badilita am in genere vorbe de lauda, caci nu pot concepe faptul ca a fost sustinut in proiectul la care m-am referit, de Colegiul Noua Europa si Fundatia Anonimul, din alte motive decat cele legate de competentele sale intelectuale atestate prin studiile facute la Sorbona.
    Celalalt domn este colaborator din motive paradoxale la „La Croix”, Le Soir” (be), AFP si la Dilema Veche.
    Mai multe informatii in legatura cu acest tenace colaborator de presa le gasiti si in articolul urmator:

    „23 Ianuarie 2012

    Holocaustul în România: între uitare şi negare
    exclusiv web

    Cu ocazia zilei internaţionale de comemorare a memoriei victimelor Holocaustului, Ambasada Franţei în România şi Institutul Francez din Bucureşti, în colaborare cu Institutul Elie Wiesel, propun publicului dezbaterea Holocaustul în România: între uitare şi negare, marţi, 24 ianuarie, începând cu ora 19, în Librăria-cafenea Cărturești din cadrul Institutului Francez.
    La dezbaterea moderată de Luca Niculescu, redactor-şef al RFI România, vor participa: Adrian Cioroianu, profesor al Universităţii Bucureşti şi fost Ministru al Afacerilor Externe, Cristian Pîrvulescu, decanul Facultăţii de Știinţe Politice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Jonas Mercier şi Mehdi Chebana, jurnalişti, autorii lucrării Mémoire des Juifs de Roumanie și Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului din România. La dezbatere vor fi prezentate cartea Mémoires des Juifs de Roumanie şi revista L’horreur oubliée – La Shoah roumaine, în prezența Ambasadorului Franței în România, Henri Paul.
    Mehdi Chebana şi Jonas Mercier au cuprins în volumul” Mémoires des Juifs de Roumanie”, mărturiile a nouă evrei romani, culese din Romania si din Israel.. Lucrarea reprezintă o încercare de conturare a portretului unei comunităţi, de la emanciparea sa laborioasă la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi pînă la emigrarea masivă în Israel, dar mai ales o încercare de a aduce la lumină realitatea Holocaustului în România, a carui existenţă şi amploare este încă puţin cunoscută în Occident”

    „Memoriile..” publicate de editura Non Lieu (14 euro bucata) contin marturiile catorva evrei legati de tara noastra prin nostalgia placerilor gastronomice (sunt evocati carnatii si vinul romanesc-pagina 22), dar si prin ura fata de Mihail Eminescu considerat un „gunoi” (D. Abraham).
    Volumul merita citit pentru a va face o idee proprie asupra valorii sale.

    Sa credem ca simultanul: Badilita/Feacebook-Mercier/La Croix -Cernea Moise Ciurtin/ Adevarul, tine de hazard?

  14. Domnului Cristian Badilita: cu tot sufletul va multumesc pentru demersul dvs. Locuiesc in Constanta peste drum de o bisericuta de cartier. La inceput slujbele nu se bucurau de boxe, daca se canta fals si total aiurea avea un farmec totusi sa mergi la biserica. Acolo, in biserica, parca nu sunau asa nedumnezeiesc. Apoi au pus boxe din care se intelegea numai ura cu care enoriasii erau binecuvantati uneori si pe ritmuri de la cenaclul Flacara adaptate unui model de rugaciune folk. Intre timp a venit un preot nou care i-a invatat pe cei de a biserica sa cante mai frumos, sa nu urle pur si simplu in boxe. Sunt peste 7 ani in care slujbele de duminica, nunti + botezuri + inmormantari fac viata oamenilor un IAD. Imi e clar ca iadul exista, cand sunt 3 sau 4 inmormantari pe zi parca locuim in cimitir si nu in mijlocul orasului. Boxele sunt indreptate ca niste mitraliere asupra noastra si noi sangeram sufleteste rugandu-ne la Dumnezeu sa ne ierte daca hulim si ne dorim ca macar la baie sa nu ne cante Doamne miluieste, dar – la cum sunt reglate boxele – se aude oriunde in casa, televizoarele merg si ele, dar nu mai tare ca boxa lor… Poate Dumnezeu, care i-a facut pe oameni liberi, e curios si el cum vom rezolva problema. Noi rugam preotul sa lase slujbele de duminica mai incet la boxe iar partea cu inmormantari fara boxe, el se face ca aude dar poate nu merg butoanele instalatiei de sunet. Noi credem in Dumnezeu, oare ei vor sa pedepsasca credinta noastra si sa ne intoarca spre refuzul total de a mai accepta canoanele lor? Imi doresc acum ca dupa moarte sa fiu arsa iar cenusa dusa spre o apa, familia mea sa spuna o rugaciune si nimeni sa nu sufere ca niste boxe fac din moarte mea trupesca o moarte sufleteasca a multor altora. E un protest nevinovat al unui om care a locuit langa biserica si va lasa amintire 30 de minute de liniste in cartier.
    Domnule Cristian Badilita, din tot sufletul va multumesc pentru demersul dvs, dar credeti ca preotii, in aroganta lor, vor considera institutiile europene mai demne de luat in serios decat noi, enoriasii? Va rog sa propuneti amenzi atat de usturatoare incat sa le fie mai usor sa renunte la boxe decat sa dezlantuie in tot universul micilor cartiere spectacolele lor sinistre, cu adevarat satanice cand intervin boxele.

Comentariile sunt închise.