În condiţiile în care deficitul la fondul de pensii creşte de la an la an, senatorul UNPR, Constantin Popa, este iniţiatorul unui proiect de lege care propune introducerea celei de-a 13-a pensii. Potrivit proiectului, a 13-a pensie se acordă anual şi la cerere celor care nu au şi alte venituri.
„A 13-a pensie se stabileşte la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru toate persoanele îndreptăţite care primesc o pensie mai mică sau egală cu cuantumul acestuia. În acest moment, salariul minim brut este de 1.050 de lei.
Având în vedere constrângerile bugetare, propunem acordarea celei de-a 13-a pensii, în mod diferenţiat, numai persoanelor cu o pensie sub nivelul salariului mediu brut pe economie. Propunem ca, pentru persoanele cu o pensie mai mică sau egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată, cea de 13-a pensie să fie echivalentă cu cuantumul acestuia, iar pentru persoanele care primesc o pensie în cuantum mai mare decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată şi până la salariul mediu brut, inclusiv, cuantumul se stabileşte la nivelul a jumătate din salariul minim brut pe ţară„, potrivit proiectului de lege.
Citiţi aici expunerea de motive, care nu precizează din ce fonduri se va acorda a 13-a pensie. Peste 30 de deputaţi UNPR şi PSD au semnat acest proiect legislativ aberant.
Există o diferenţă mare între numărul celor care contribuie, în prezent, şi cei care beneficiază de pensii. În UE suntem pe locul doi în această statistică nefavorabilă. Acesta este un factor obiectiv pentru care povara fiscală pe muncă nu poate fi redusă prea mult, conform preş. Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru (sursa pentru această informaţie şi următoarele: aici). „S-a spus recent că reducerea de CAS nu a produs impactul negativ estimat asupra veniturilor bugetare. Complet fals! Deoarece CAS-urile sunt de trei feluri: contribuţii la pensii, la sănătate şi la şomaj. Dacă ne uităm strict la contribuţiile la pensii, unde s-au redus cu cinci puncte procentuale, acolo este exact impactul calculat”, a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal, în nov. 2015.
Deficitul la fondul la pensii a depăşit 1,6 mld euro pe an, adică peste 2% din PIB.
În 2060, populaţia României se va reduce până la 17,2 milioane, din care numai jumătate va mai reprezenta populaţia de vârstă activă (54%). Numărul celor care plătesc contribuţii la bugetul de stat se va reduce în continuare.
Deficitul la fondul de pensii de stat va continua să crească. Economisirea şi susţinerea de către familie pot fi soluţiile pentru completarea veniturilor viitorilor pensionari.
- Ceva despre pandemie - 17 martie 2020
- O carte despre embrionul uman, ca persoană ce trebuie apărată - 8 octombrie 2019
- Societatea de Cultură Macedo-Română împlinește 140 de ani de la înființare - 20 septembrie 2019
O judecata corecta din punct de vedere contabil care nu este buna din punct de vedere moral.
Sistemul de pensii e gândit astfel încât eu, azi, platesc pentru cel care e pensionar azi. Nu platesc pentru viitoarea mea pensie, cum se crede îndeobşte. Problema fondurilor private de pensii este încrederea: fuge cineva cu banii pe care îi depun sau nu? De aceea pensiile private nu mi se par o soluţie pentru România. Sistemul de stat nu poate fi întărit decât prin creşterea numărului de contributori. Suntem mai puţini contributori azi decât pensionari. Sistemul se poate prăbuşi oricând, ceea ce va însemna în primă fază, plata pensiilor cu întârziere de luni de zile, cum s-a întâmplat în Rusia.