Revista Mercator Net a publicat un articol despre efectul crizei refugiaților asupra Europei. Articolul ”The effect of Europe‘s migrant crisis”, scris de Marcus Roberts, poate fi citit aici. Criza refugiaților nu s-a încheiat încă și unele state UE adăpostesc deja un număr semnificativ statistic de cetățeni născuți într-o altă țară.
Pe baza datelor oferite de ONU și de Eurostat, Pew Research Center a analizat cum s-a modificat procentul de cetățeni născuți într-un alt stat, ce trăiesc în țările europene.
În intervalul iulie 2015- mai 2016 mai mult de un milion de oameni au depus cerere de azil în UE. (Datele se referă la cetățeni identificați și nu-i includ pe cei dispăruți pe drum, în număr de zeci de mii.)
Cifra de un milion de mai sus pare mică dacă o comparăm cu cei un milion de oameni care au depus cerere de azil doar în Germania în 2015. Dar în intervalul iulie 2015 – mai 2016 în patru state UE numărul de oameni născuți în alt stat a crescut cu mai mult de un procent:
- în Suedia, o creștere de 1,5%, ajungându-se la 18,3% din totalul populației;
- în Ungaria, o creștere de 1,3%, ajungându-se la 5,8%;
- în Austria, o creștere de 1,1%, ajungându-se la 18,5%;
- în Norvegia, o creștere de la 1%, ajungându-se la 15,3%.
Pew Research Center compară aceste cifre cu cele pentru SUA, unde într-un interval de 10 ani creșterea a fost de doar un procent, de la 13% la 14% imigranți în totalul populației (din 2005 până în 2015).
O creștere de un procent sau mai mult într-un an a fost un fenomen întâlnit foarte rar până acum în Occident. Alte creșteri importante s-au înregistrat în:
- Finlanda: de 0,8;
- Elveția: de 0,8%, ajungându-se la 30,1%;
- Belgia: de 0,8%, ajungându-se la 13%;
- Germania: de 0,7% – acum sunt 15,7% cetățeni străini.
La cealaltă extremă, cinci state europene au înregistrat o scădere ușoară a numărului de cetățeni străini de pe teritoriul lor: Lituania, Spania, Slovenia, Estonia și Letonia. Slovenia, aflată pe ruta balcanică a fluxului migrator spre Germania, a reușit, se pare cu succes, să-și închidă granițele. Mulți cetățeni cu origini latino-americane au părăsit Spania pentru țara lor de baștină. În țările baltice, comunitățile de imigranți vârstnici se diminuează în mod natural.
În total, creșterea numărului de cetățeni străini în UE a fost de 0,3%, ceea ce produce o medie de 11,3%. Această cifră este mai mică decât în alte părți ale globului: 22% din populația Canadei este născută în altă parte, 25% – în Noua Zeelandă, 28% – în Australia și 75% – în Qatar. Singura țară europeană cu un procent de cetățeni străini comparabil cu al altor regiuni este Elveția, cu 30,1%; următoarea ar fi Austria, cu 18,5%.
Se pune întrebarea dacă tendința Europei, de a deveni un continent de imigranți, poate continua în același ritm fără probleme majore. (după Mercator Net)
- Ceva despre pandemie - 17 martie 2020
- O carte despre embrionul uman, ca persoană ce trebuie apărată - 8 octombrie 2019
- Societatea de Cultură Macedo-Română împlinește 140 de ani de la înființare - 20 septembrie 2019
Cred că s-a strecurat o greşeală în citirea statisticilor. De pildă, în Suedia, procentajul persoanelor născute în alt stat nu creşte de la 1,5% la 18,3% din totalul populației în perioada 2015-2016 (ar fi cataclismic), ci creşte cu 1,5% în această perioadă, pentru a ajunge la 18,3% în 2016 (adică în 2015 era de 18,3% – 1,5% = 16,8%). Sigur, lucrurile tot prost stau şi aşa… Aceeaşi eroare de interpretare a statisticii apare peste tot. Nu ţin să fie publicat acest comentariu, vreau doar să vă rog să faceţi corecturile cuvenite.
Aveți dreptate. Am corectat.