Mentalitatea românească

EURO 2016, meciul de deschidere, România pierde în minutul 89 în urma unui gol de generic.

În prelungirile partidei, francezii erau in atac dar mai mult plimbau mingea ca sa treacă timpul, comentatorii de pe Dolce Sport certau arbitrul că nu fluieră sfârșitul partidei, se gândeau la golaveraj și la faptul că o înfrângere cu 2-1 e mai bună decât una cu 3-1. Într-un final arbitrul fluieră finalul partidei.

După meci unul dintre reporterii de la fața locului îl intervievează pe Tătărușanu, portarul nostru. După ce termină discuția despre partida tocmai încheiată, reporterul îl întreabă pe acesta care sunt șansele ca România să acumuleze 3-4 puncte din următoarele două partide pentru a spera la calificare în etapa următoare, cea a meciurilor eliminatorii. Nu cumva să credem că putem câștiga ambele partide și acumula 6 puncte.

Payet înscrie din mijlocul a 5 jucători români
Minutul 89, Payet înscrie din mijlocul a cinci jucători români, Franța – România 2-1

Ieri s-a desfășurat a doua partidă, Elveția – România, încheiată la egalitate, 1-1. A doua repriză am fost asediați în jumătatea proprie, jucătorii noștri dădeau semne vizibile de oboseală. Până la urmă am avut noroc și am scos un punct.

Dar să vedem câteva declarații dinaintea meciului cu Elveția.

Anghel Iordănescu, antrenor principal:

Cei 23 fotbaliști ai lor joacă în ligi precum Bundesliga. Obiectivul nostru este să trecem de grupe.

Paul Zaharia, membru al echipei de comunicare a Federației Române de Fotbal:

În asta găsim cheia: un câștig ar fi grozav, însă important este să nu piardă.

Declarațiile de mai sus reprezintă perfect mentalitatea românească. Primul meci ne-a surprins plăcut, băieții s-au autodepășit, ne-au dat peste cap așteptările. Majoritatea speram să nu suferim o înfrângere rușinoasă. Probabil că dacă s-ar fi făcut un sondaj înainte de meci ne-am fi declarat fericiți cu o înfrângere 2-1. Pentru că asta este mentalitatea noastră, nu cumva să avem încredere în noi, nu cumva să credem că putem câștiga un meci cu o echipă mai bine clasată.

Nici staful tehnic nu gândește altfel, vedeți mai sus declarațiile dinaintea meciului cu Elveția care pregăteau terenul în cazul unui rezultat nefavorabil. Automat jucătorii, deși dacă sunt întrebați nu vor recunoaște, nu intră pe teren cu ideea că pot învinge ci cu cea de a nu se face de râs, de a pierde onorabil, eventual de a scoate o remiză. Iar dacă se întâmplă ca partida să se termine în favoarea noastră e o surpriză.

Ar trebui să fie exact invers, să credem în victorie înaintea oricărei partide, să avem o mentalitate de învingător indiferent de numele adversarului. Că nu se poate câștiga fiecare partidă e o altă poveste. Dar sa ne amintim că norocul e de partea celor curajoși și încrezători.

Acest lucru e valabil în orice domeniu, trebuie să ai încredere în tine și să îndrăznești. Rezultatele vor fi surprinzătoare.

Să citim și să recitim poemul „Cântec de luptă” al marelui poet Radu Gyr, un luptător adevărat al neamului românesc:

Cântec de luptă

Nu dor nici luptele pierdute,
nici rănile din piept nu dor,
cum dor acele braţe slute
care să lupte nu mai vor.

Cât inima în piept îţi cântă
ce-nseamnă-n luptă-un braț răpus?
Ce-ţi pasă-n colb de-o spadă frântă
când te ridici cu-n steag mai sus?

Înfrânt nu eşti atunci când sângeri,
nici ochii când în lacrimi ţi-s.
Adevăratele înfrângeri
sunt renunţările la vis.

Cred că acest poem ar putea fi imnul nu doar al echipei naționale de fotbal ci al oricărei reprezentative naționale. Asta dacă nu cumva ar protesta cei de la Institutul Wiesel.

PS: Cele de mai sus nu se vor a fi un reproș ci doar o constatare a realității și o speranță că lucrurile se pot schimba.


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


Un comentariu la „Mentalitatea românească”

  1. De cand urmaresc nationala Romaniei am observat ceva care se repeta la mondiale sau europene. Neputinta finalizarii si incremenirea in fata victoriei.Aceste observatii au profunde implicati in firescul nostru romanesc si in devenirile ce ne stau inainte.Ne temem ca putem fi cei mai buni.Ce vad bine in eliminarea de la Euro, este ca am fost eliminati de o Europa hada cu puternice accente atihristice deci cu acesti coechipieri eliminarea este o mare izbanda.Romnia nu poate concura si biruii pentru o Euopa apostata.Nu asa trebuie sa biruim noi si de aceea am pierdut.Un alt aspect este ca Romania, nu este cea ce vor uni sa fie, tot asa cum nu cred ca Europa este ce vor altii sa fie.
    In concluzie trebuie sa redescoperim Romania si Europa si lumea si sufletul ei asa cum este ea in momentul acesta in istorie prin Duhul Sfant ,,care pretutindenea este si toate le implineste,,.la masura fiecaruia.Cand ne apropiem de acest mod de a vedea lumea, nu ne m-ai temem de nici o invingere, de nici o victorie sau infrangere.Dar asta tine de fiecare.Fiecare de capul lui uite unde ajungem,Fiecare trebuie sa punem umarul sa alegem sa fim reprezentati de cei m-ai buni si rezultatele vor veni.
    Cred ca si aceasta infrangere ca si altele ar trebui sa ne mobilizeze sa ne evaluam ce stim sa facem cel mai bine si aceea sa facem impreuna.

Comentariile sunt închise.