O fotografie cât un milion de cuvinte

O fotografie cât un milion de cuvinte.

Ne-a aruncat pe toți în perplexitate. Inițial am sperat să fie o glumă proastă a copiilor care se joacă de-a photoshop-ul, dar n-a fost să fie…

Procedeul se numește simplu: asociere și transfer reciproc de imagine. Cazul e negativ și crestomatic.

Ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, în centrul atenției, în mijlocul unei găști de penali, în data de 13 septembrie 2016, la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, România.

Diplomat manipulabil

Extremiștii maghiari și-au atins scopul, iar ambasadorul american, fără să gândească prea mult, s-a lăsat dus de nas ca ultimul școlar, ”din politețe”. ”Politețea” asta însă, volens nolens, lasă loc pentru o singură interpretare: SUA susțin segregaționismul și separatismul etnic al extremiștilor maghiari din România (și, prin analogie, de admis, și din Ucraina, Slovacia și Serbia)! Segregaționismul, separatismul etnic și extremismul trebuie tratate ”cu politețe”! Poate că nu asta i-a stat în intenție domnului ambasador să transmită, dar anume asta a spus pozând sobru cu mâna pe zisul drapel inventat și promovat de extremiștii și revizioniștii maghiari.

Fața asta de pernă albastră dăruită ambasadorului Klemm este un cadou otrăvit. Era mai bine să nu fi fost acceptat. Ambasadorul a arătat slăbiciune și a demonstrat că poate înghiți orice gogoriță sau provocare extremistă, că poate fi manipulat cu ușurință.

De la cazacioc la ceardaș

Domnul Putin și prietenul său mai mic Viktor Orban au toate motivele să fie fericiți: ambasadorul James Pettit de la Chișinău este deja urcat în barca revizionismului ruso-nistreano-moldovnesc cu tot ce înseamnă conceptul moscovit de ”Moldova Mare” (”Moldova nu e România”), iar ambasadorul Hans Klemm ne este prezentat, la doar o jumătate de lună distanță, în barca revizionismului maghiar, cu principalul simbol al acestuia în mână – zisul drapel al zisului ”ținut secuiesc”. În fața mesajelor transmise la foarte scurt timp de ambasadorii James Pettit și Hans Klemm ai impresia că ai mai auzit aceleași lucruri din gura neagră de ură a, bunăoară, unuia ca Csibi Barna (”ținutul secuiesc nu e România”), spânzurătorul simbolic al lui Avram Iancu, întrucât exact la nivelul lui Csibi Barna au coborât din sfera înaltă a diplomației cei doi ambasadori cântători în strună (de balalaikă). Ca să fim ușor ironici, ne întrebăm cum de lipsește oare  din cadru respectabilul și demnul de politețuri Csibi Barna.

Moscova are nevoie să îndepărteze România de SUA și viceversa. Misiunea ambasadorilor României în SUA și ai SUA în România este să întreprindă orice este necesar pentru a nu admite o asemenea îndepărtare.

Ce s-o fi gândit ambasadorul Klemm când a primit ”politicos”, dar necorect politic, cârpa albastră a extremiștilor sau când a pozat nediplomatic și sobru cu ea? Este regretabil să vezi cum, din ”politețe” prost înțeleasă, unii diplomați ajung să se lase manipulați grosolan, folosiți pe post de instrument al unor extremiști. Politețea sau intențiile bune nu te asigură niciodată de greșală. Până și drumul spre infern e pavat cu intenții bune…

Politețea, bat-o vina!

Acum am înțeles de ce Ambasada SUA în România nu a luat atitudine tranșantă față de derapajele extremiste, xenofobe și, de foarte multe ori, antisemite ale reprezentanților struțo-cămilei UDMR (nici partid, nici ONG) din teritoriu. Din ”politețe” și lipsă de suficient caracter.

Ambasadorul american a dovedit slăbiciune și naivitate, dacă este să-l credem pe cuvânt că a gafat din ”politețe”. Trebuie să înțelegem exact situația. Făcând trimitere la gafa sa ”din politețe”, ambasadorul sugerează că ticăloșia și viclenia le revine extremiștilor maghiari care i-au băgat cârpa lor în față, cu titlu de cadou, testându-i caracterul, capacitatea de reacție, de conformare sau neconformare, adecvarea la contextul istoric, social și politic. Din perspectiva scopului practic urmărit de unii și de altul, extremiștii maghiari au fost eficienți în comparație cu invitatul lor special.

Extremiștii l-au folosit pe ambasador. Greșala ambasadorului este că s-a lăsat, într-un moment de slăbiciune mălăiață soră cu inconștiența, folosit.

Și dacă gafa nu e gafă?

Se sparie gândul” – vorba cronicarului – la simpla aluzie că nu ar putea fi vorba doar de slăbiciune omenească, ci de complicități politice sau geopolitice… Nu vrem să credem că fotografia crestomatică de la Sfântul Gheorghe a ambasadorului Klemm sau că declarația de la Chișinău a ambasadorului Pettit nu ar fi simple (dar totuși grave, monumentale chiar) gafe. Deocamdată sperăm că sunt doar gafe și nimic mai mult.

Autogoluri repetate

Oricum, ceva este putred în toată povestea asta.

Este firesc și corect acum ca autoritățile și presa să ceară, iar ambasadorul Klemm să dea prompt și univoc explicații publice convingătoare în legătură cu gestul său public și, din păcate, antiamerican prin consecințele lui negândite, nu doar antiromânesc.

Ambasadorul Klemm nu are mandat să provoace și să alimenteze inutil temeri privind existența unor presupuse planuri americane de slăbire (până la dezmembrare) a României, așa cum visează atâtea minți înguste dar înfierbântate la Moscova, Budapesta și, se lasă uneori puternic impresia, la Berlin. Cu atât mai mult, ambasadorul Klemm nu are mandat să stârnească antiamericanism în România, așa cum își doresc, în egală măsură, și Moscova și Budapesta.

Ambasadorul Klemm și ambasadorul Pettit au marcat în propria poartă. În fotbal, în caz de autogol, jucătorul vinovat este de regulă retras din teren, iar în caz de recidivă și eliminat din echipă. Ceea ce este grav e că autogolurile celor doi diplomați americani s-au produs în prelungirile unui meci hotărâtor pe care îl numim cu toții Războiul Rece și pe care rușii cred că încă nu l-au pierdut.

Da, da – vor spune unii (foarte mulți) -, dar să băgăm de seamă că mai există și cazuri când meciul e vândut din timp, iar publicul nu bănuiește nici cu spatele…

(Material publicat inițial pe blogul autorului)

Vlad Cubreacov

About Vlad Cubreacov

Născut la 24 septembrie 1965 în comuna Crihana Veche, Cahul, a absolvit în 1989 Facultatea de Jurnalistică a Universităţii de Stat din Moldova. A lucrat în calitate de cercetător ştiinţific la Muzeul Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1988-1991), apoi de şef al Departamentului Culte din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor (1991-1994). Între 1994 şi 2009 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Este autor al Amendamentului Cubreacov la articolul 48. Familia din Constituția a Republicii Moldova: ”(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”, adoptat în 1994 în această formă. Între 1 ianuarie 1996 și mai 2009 a fost membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Comisia Cultură, Ştiinţă şi Învăţământ, Comisia Juridică şi Drepturi ale Omului şi Subcomisia pentru Minorităţi). Ca deputat, i-a fost ridicată de mai multe ori imunitatea parlamentară în 8 dosare penale de natură politică deschise de guvernarea comunistă de la Chișinău (2001-2009), toate dosarele fiind ulterior clasate. Între august 2009 și februarie 2012 a fost editorialist la săptămânalul FLUX din Chişinău. A activat ca Expert IA în cadrul Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe al României (2016). Este preşedinte al Asociaţiei „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova pentru sprijinirea diasporei (din 1999) şi al Institutului pentru Dezvoltare Regională şi Administrativă Durabilă (IDRAD). A condus, ca președinte, Fundaţia pentru Democraţie Creştină (2000-2010) și Frăţia Ortodoxă Română din Republica Moldova (2002-2012). Este membru al Uniunii Jurnaliştilor (UJM) şi al Asociaţiei Naţionale a Jurnaliştilor (ANJ) din Republica Moldova. Este cetățean al României și al Republicii Moldova. Căsătorit, are doi copii.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


2 comentarii la „O fotografie cât un milion de cuvinte”

  1. Pe vremea Sf Prooroc Isaia, poporul ales se gasea intre doua superputeri ale vremii:
    Egiptul si imperiul babilonian. Disputele politice se duceau asupra puterii cu care sa se alieze evreii, cautandu-se solutia politico-militara.

    Profetul Isaia, le-a spus ca ajutorul nu poate veni decat de la Dumnezeu; in acelasi timp a avertiza ca pacatele in care traiesc ii va duce in robie. Putini l-au luat in seama, dar dupa moartea lui aveau sa i se implineasca profetiile.

    Atat SUA cat si Rusia sunt TOXICE pentru poporul roman dreptcredincios !
    Profetiile marilor sfinti din secolul trecut, ne asigura ca Rusia va exista ca super-putere pana la al 3 lea razboi mondial. Sf Paisie Aghioritul ne spune ca va pierde acest razboi; dupa razboi va veni domnia lui antihrist.

    Politic Romania va trebui sa gaseasca o cale de a nu intra in conflict (major) cu aceste imperii ale faradelegii. Dar mai presus de acestea, poporul roman va trebui sa se straduiasca sa traiasca dupa poruncile lui Hristos, si sa pacatuiasca cat mai putin.

    Aliantele militar cu nato si sua dublate de o viata in pacate, ne vor duce in dezastrul robiei babiloniene, indiferent daca babilonul se va numi Moscova, Bruxelles, Washington sau Tel Aviv.

  2. Sa vedem ambasadorul americn din Spania pozandu-se cu drapelul Tarii Bascior – acestia sint altceva decat ibericii!
    Sa il vedem pe cel din Marea Britanie impreuna cu cel din Irlanda de Nord.
    Sa il vedem pe Obama pozandu-se cu drapelul separatist texan….
    Cata nesimtire… cata rautate… cata lipsa de minima consideratie…
    Sint impotriva pedepsei cu moartea – ca omul nu da viata ca sa o ia… dar astfel de scursori umane nu merita sa mai calce pamantul sfant romanesc!

Comentariile sunt închise.