Novorusia are toate șansele să vină peste noi. Când? Pe 13 noiembrie, după turul doi al prezidențialelor, dacă Igor Dodon ajunge președinte. S-ar părea că președintele României chiar își dorește ca statul român să aibă graniță comună cu rușii (ori cineva l-a obligat) căci, împreună cu Federica Mogherini a anunțat că nici Bucureștiul și nici Bruxelles-ul nu se vor amesteca în campania electorală din Republica Moldova.
„Moldova este importantă pentru UE. Am convenit să avem o abordare comună în ceea de priveşte Moldova. Să aibă o viaţă democratică solidă şi să-şi continue un parcurs care va fi îndreptat spre Europa. Am convenit că ar fi incorect să ne implicăm în procesul electoral, să ne implicăm pentru un candidat sau altul, în campania electorală„, a declarat președintele român.
Între timp, un alt sondaj de opinie confirmă ceea ce se cunoștea deja – că liderul socialiștilor, Igor Dodon, se află pe primul loc în preferințele electoratului moldovean. Potrivit studiului, 33,9% din cei chestionați ar vota pentru președintele Partidului Socialiștilor Igor Dodon, iar 12,6% pentru președintele Partidului Platforma „Demnitate și Adevăr” Andrei Năstase. 11,8% dintre chestionați au declarat că ar vota pentru președintele Partidului Democrat Marian Lupu, iar 10,1% – cu liderul Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Maia Sandu. Distanța dintre candidatul socialist și restul plutonului de alergători te pune pe gânduri, nu-i așa?
În schimb, o investigație jurnalistică afirmă că Partidul Socialiștilor ar fi primit un milion de dolari din conturile unei firme off-shore din Bahamas. Dacă veridicitatea acestei anchete ar fi confirmată de judecători, Igor Dodon riscă să fie exclus din cursa prezidențială. Să fie oare posibil așa ceva? Doar dacă sunt dovezi foarte solide!
După ce oficialii europeni și cei români au anunțat că nu vor influența desfășurarea campaniei electorale din Republica Moldova, aflăm, colac peste pupăză, că la Chișinău și Tiraspol vine Dimitri Rogozin. Mai mulți comentatori politici de la Chișinău au remarcat că vizita lui vicepremierului rus responsabil pentru negocierile în problema transnistreană are loc în plină campanie pentru alegerile așa-zisului lider al administrației de la Tiraspol, dar și a campaniei electorale pentru alegerile președintelui Republicii Moldova, fapt care ar putea încuraja și mai mult forțele politice loiale Federației Ruse.
Aflat la Washington, președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, beneficiar al informațiilor acumulate de Serviciul de Securitate și Informații al Republicii Moldova, a afirmat că Rusia se implică în campania electorală din Republica Moldova. Într-o declarație de presă, Candu a spus că Moscova „finanțează partide și lideri politici” de la Chișinău și că susține protestele împotriva guvernului moldovean. Potrivit lui Candu, Chișinăul suspectează Rusia „de manipularea mass-media și de propagandă”. Ca exemplu al provocărilor ruse el a menționat recentele manevre militare pe care Moscova le-a întreprins în ultimele luni în regiunea transnistreană împreună cu trupele separatiste de la Tiraspol.Reprezentantul oficial al Ministerul de Externe al Federației Ruse, a calificat aceste declarații drept „speculaţii” menţionând că „afirmațiile nu au rămas neobservate la Moscova”.
Nu cred că, la Chișinău, voalata amenințare a oficialilor ruși a fost tratată cu indiferență. De asta, afirm că neasteptata întâlnire dintre premierul Pavel Filip și președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a avut și alte subiecte decât cele anunțate oficial.
Zilele trecute, cei doi oficiali s-au întâlnit la punctul de trecere Palanka-Maiaki-Udobnoe, la 60 de km de Odessa. În cadrul întâlnirii s-a discutat deschiderea a două puncte comune de traversare a frontierei moldo-ucrainene, unul la Palanca altul la Pervomaisk. Agenția Interfax Ukraina scrie că pe agenda discuțiilor a fost prezentă și problema reglementării conflictului transnistrean în formatul de negocieri „5+2”. Nu cred că numai ea.
Cu siguranță, factorii de decizie de la Kiev cunosc realitatea faptului că actualul guvern de la Chișinău se împotrivește dorințelor rusești de mărire a numărului militarilor din Grupul Operativ al Trupelor Ruse dislocat la Tiraspol. Creșterea prezenței militare ruse în enclava separatistă din apropierea regiunii Odessa, enclavă care se află în spatele liniei de rezistență pe care armata ucraineană o depune la Mariopol, se poate transforma într-un risc de securitate militară la adresa Ucrainei. Un număr mai mare de soldați și tehnică militară în regiunea transnistreană ar putea spori tentațiile strategilor de la Kremlin pentru lansarea unui atac asupra regiunii Odessa care să pornească dinspre Tiraspol. Asta ar putea însemna o dezvoltare mai rapidă a planului rus de construire a Novorusiei. Venirea lui Igor Dodon în fruntea statului moldovean poate să micșoreze rezistența autorităților moldovene la inițiativa rusă de creștere a cifrei de soldați dislocați în Tiraspol ori, așa cum a afirmat generalul Constantin Degeratu în cadrul unei recente emisiuni de televiziune, să instaleze în teritoriul separatist rachete Iskander.
Reținerea omului de afaceri Veaceslav Platon de către Serviciile de Securitate al Ucrainei a fost un gest de amabilitate pragmatică la adresa Chișinăului, de asta, la întâlnirea cu premierul Filip, dincolo de declarațiile oficiale, nu exclud probabilitatea ca președintele ucrainean să fi transmis și documentele pe care SBU le-a confiscat pe 25 iulie, data la care a fost reținut Platon – acte care ar putea demonstra veridicitatea faptului că Platon ar fi finanțat formațiunea politică condusă de Igor Dodon.
Dacă aceste documente există, și nu mă îndoiesc de existența lor, oficialii moldoveni ar avea temeiul legal pentru eliminarea din cursa electorală a liderului socialist. Un gest deosebit de riscant – Dodon, cu ajutorul propagandei ruse, ar putea să își scoată simpatizanții în stradă și atunci întregul proces electoral ar putea fi deturnat.
Într-un material semnat recent, Iulian Chifu afirmă că varianta cea mai proastă de dezvoltare a scenariului Dodon președinte este cea în care el intră în război cu publicul și cetățenii, în care înjură România și cere federalizare. Exact ceea ce nu își dorește Kievul.
Desigur, cea mai fericită variantă este cea în care Igor Dodon ar pierde turul doi al alegerilor prezidențiale. Probabil, așa ceva poate să se întâmple, dar la fel de bun ar fi și scenariul potrivit căruia, Dodon ajunge președinte, dar este convins să facă compromisuri.
De asta, semnalul neașteptatei întâlnirii Filip-Poroșenko ține de analiza și evitarea scenariilor în care Dodon, șef al statului moldovean, ar avea pârghii prin care să atenteze la securitatea Ucrainei ori, indirect, a României. Chiar dacă, prin vocea lui Iohannis, oficialii europeni au spus (ori, datorită evenimentelor din Siria, unde Ambasada României încă mai funcționează, au fost obligați să declare așa ceva) că nu se implică în jocul electoral moldovenesc, sunt sigur că există suficient de mulți actori, care, la fel de interesați ca și Bucureștiul, au transmis, pe canale oficiale/neoficiale, că actualul status quo geopolitic din regiune, unul care dezavantajează Federația Rusă, trebuie păstrat. Altfel, Novorusia vine peste noi toți.
