Sinaxar românesc – Sfinții Cuvioși Mărturisitori Visarion și Sofronie, Sfîntul Mucenic Oprea, Sfinții Preoți Mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel

21 octombrie – Sfinții Cuvioși Mărturisitori Visarion și Sofronie, Sfîntul Mucenic Oprea, Sfinții Preoți Mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel

Visarion, mărturisitor al Ortodoxiei în părțile Banatului și Transilvaniei, era de origine sîrb bosniac, născut în anul 1714 și tuns în monahism la 1738 (pe seama Mănăstirii Sfîntul Sava din Țara Sfîntă). În vremea împărătesei Maria Tereza (1740-1780), el a fost unul dintre cei mai vajnici luptători împotriva unirii forțate cu Roma. La chemarea patriarhului ortodox Arsenie Ioanovici de la Karlowitz, a străbătut Ardealul (Timișoara, Lipova, Arad, Deva, Orăștie, Săliștea Sibiului), propovăduind stăruința în dreapta credință și în Biserica Răsăritului, dar în drum spre Sibiu a fost arestat de organele imperiale, întemnițat (la Sibiu, Deva, Timișoara, Osiek, Gyor), dus în cele din urmă la Kufstein (în Tirol) și torturat în chip cumplit, pînă ce și-a dat duhul în lanțuri (după 1745). Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat, ca mucenic mărturisitor, în 1950.

Cu Visarion Mărturisitorul este pomenit și țăranul ardelean Nicolae Oprea (cunoscut și sub numele de Miclăuș) din Săliștea Sibiului, întemnițat pe viață la Kufstein pentru că îndrăznise să protesteze împotriva abuzurilor imperiale, ajungînd de două ori la Viena (în 1748 și 1752), cu jalbă către împărăteasa Maria Tereza, căreia ultima oară se zice că i-ar fi spus: „Sau vlădică de legea noastră, sau drum slobod ca să plecăm din țară!”. A fost azvîrlit în temniță chiar din porunca perfidei împărătese, iar credincioasa lui soție, pe nume Stana, se zice că l-ar fi așteptat ani mulți după aceea, înveșmîntată în negru la ușa bisericii, plîngînd și cerșind milă spre a-și putea crește copiii (bărbatul ei și-a dat sufletul în temnița imperială, nu mult după 1752).

În aceeași zi este pomenit și Sfîntul Sofronie de la Cioara (localitate de lîngă Orăștie), alt apărător de seamă al Bisericii Ortodoxe din Transilvania, fiu de preot, călugărit de timpuriu în Țara Românească, apoi întors pe meleagurile natale (1756), unde a întemeiat o mică sihăstrie în mijlocul codrilor, cunoscută sub numele de Schitul Cioara. Pentru fermitatea și afirmarea publică a poziției lui ortodoxe, a fost prigonit și închis la Bobîlna și la Abrud, fiind de fiecare dată eliberat sub presiunea mulțimilor de credincioși. În cele din urmă, a fost nevoit să se retragă dincoace de munți, la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde s-a săvîrșit în pace, nu mult după aceea. A fost trecut oficial în ceata sfinților mărturisitori în anul 1955.

Preotul Ioan din satul Galeş, din părţile Sibiului, și preotul Moise Măcinic din Sibiel, sînt alte două victime ale Mariei Tereza: primul a fost arestat în luna mai 1756 şi dus în lanţuri la Sibiu, apoi la Deva (ad perpetuos carceres, adică întemnițat pe viață), ca apoi să fie strămutat la Graz și la Kufstein, unde și-a dat duhul (probabil în jurul lui 1780); al doilea, arestat în 1752, a fost ținut închis la Sibiu, apoi la Kufstein, unde și-a sfîrșit zilele nu se știe cînd, luînd cununa muceniciei. Canonizarea amîndurora s-a făcut în 1992.

Sinaxar românesc

Despre autor
Ultimele articole

About Răzvan Codrescu

Scriitor, publicist, editor, director literar al Editurii Christiana, redactor-şef al revistei Lumea credinţei, vice-preşedinte al Asociaţiei Ziariştilor şi Editorilor Creştini şi preşedinte de onoare al Asociaţiei „Rost”. Ultima carte publicată: ”O introducere în creștinism” (Ed. Christiana, Bucureşti, 2016).