Zilele trecute, la Chișinău, deputatul român Eugen Tomac și-a prezentat raportul de activitate pentru legislatura 2012 – 2016. Tomac, tot el și președinte executiv al Partidului Mișcarea Populară (al lui Traian Băsescu), a devenit deputat prin votul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, votul românilor din Republica Moldova fiind decisiv. Tomac le-a spus jurnaliștilor ce a făcut și ce nu a făcut pentru românii dintre Prut și Nistru. Evident, nu a lipsit îndemnul de a alege la parlamentarele românești partidul domnului Băsescu.
11 decembrie este data când cetățenii români își vor alege reprezentanții lor în Parlament. Potrivit lui Tomac, în Republica Moldova își au domiciliul aproximativ 600 de mii de cetățeni români. Probabil știe ce spune – până în septembrie 2013, domnia sa a ocupat funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru comunitățile de români din afara granițelor României și a avut acces la astfel de date.
Anterior, Ministerul de Externe al României a anunțat că, pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, autorităţile de la Bucureşti vor deschide în Republica Moldova un număr de 35 de secţii de votare, cu 14 mai multe decât pentru alegerile prezidenţiale din 2014 şi cu 12 faţă de scrutinul parlamentar din 2012. De aici.
Potrivit unor surse, la fiecare secție de votare dintre Prut și Nistru vor fi trimise câte 5000 de buletine de vot. Să se prezinte la vot 175 de mii de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova? Nu cred. În turul doi al alegerilor prezidențiale românești, din noiembrie 2014, la urnele de vot deschise pe teritoriul statului moldovean s-au prezentat 35 630 de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova – este cea mai mare prezență la vot înregistrată între Prut și Nistru pentru procesele electorale ale statului român. Deși au fost deschise mai multe secții de vot în Reăublica Moldova și vor fi trimise enorm de multe buletine electorale, nu sunt convins că românii moldoveni vor da dovadă de activism civic și că prezența lor la vot o va depăși pe cea din anul 2014. Motivul e simplu: locuitorii dintre Prut și Nistru s-au săturat să voteze, ei au mai votat în toamna lui 2016 de două ori – pentru alegerile prezidențiale din republica Moldova.
Da, o prezență mai mare la vot va avantaja PMP-ul. Exact de asta Traian Băsescu își concentrează discursul pe Moldova. Nu cred în alegația potrivit căreia domnul Băsescu moare de dragul basarabenilor. Atenția fostului președinte al României pentru românii din Republica Moldova este rece și pragmatică, pur electorală. Domnia sa speră că va reuși să capteze de aici suficiente simpatii pentru ca rezultatul PMP să îl aducă la masa de negocieri post-alegeri. Fostul șef al statului român a declarat că orice înțelegere post-electorală pentru stabilirea unei majorități în Parlamentul viitor al României va porni de la discuția pentru funcția de prim-ministru, funcție pentru care este susținut de partidul pe care îl conduce. Băsescu consideră că un rezultat de 10 la sută al PMP îl va aduce la masa negocierilor. De aici.
Rezultatele unui sondaj de opinie desfășurat de către Kantar-TNS în perioada 11-21 noiembrie arată că PSD ocupă primul loc al simpatiilor electorale. Uniunea Salvați România este creditată cu 19%, iar Partidul Național Liberal cu 18%. ALDE și PMP au câte 7%. Studiul sociologic a fost realizat la comanda USR și are o marjă de eroare de +/- 3.1% la un nivel de incredere de 95%. De aici.
Din calitatea lui de proaspăt cetățean moldovean, fostul președinte al României, va avea, pe 26 noiembrie, o întâlnire cu cetățenii români din Republica Moldova. Desigur, domnia sa va încerca sa-i convingă pe românii moldoveni să voteze PMP. Repet: fără votul basarabenilor rezultatul electoral al PMP ar fi ridicol de mic. Traian Băsescu are nevoie de votul românilor moldoveni pentru a putea sta, alături de PNL și USR, la masa negocierilor post-electorale.
Restul e doar teatru.
Liberalii români mizează pe 175 de senatori şi deputaţi, în timp ce social-democraţii apreciază că vor obţine 201 mandate. PSD vrea să formeze Guvernul cu ALDE, dar cele două partide nu au un candidat oficial la funcţia de premier. PNL vrea să facă Guvernul cu USR şi UDMR. Candidatul la funcţia de premier este actualul prim-ministru Dacian Cioloş. De aici.
PMP-ul nu are cum să se apropie de asemenea scoruri electorale. Alte sondaje îl arată puțin peste 6%.
Scorurile prezentate de sondajul Kantar-TNS ne arată că o alianță post-electorală PSD/ALDE ar deține 47% din voturi. Cu un asemenea scor electoral Dragnea și Tăriceanu nu vor avea nici o problemă pentru a trece viitorul cabinet de miniștri prin noul Parlament de la București. Așa că, președintele Iohannis va fi obligat să propună candidatul desemnat de această coaliție post-electorală.
Oricare ar fi viitorul premier al României, el va proveni din rândul PSD/ALDE. Noul premier român va menține relațiile cu Republica Moldova în albii favorabile coaliției de guvernare de la Chișinău condusă de PDM. Este știut că formațiunea politică condusă de Marian Lupu are un protocol de colaborare cu PSD-ul iar președintele formațiunii moldovene este vicepreședinte al Internaționalei Socialiste din care face parte și PSD România.
Iar dacă vrea voturile românilor moldoveni, sâmbătă, 26 noiembrie, la Filarmonica din Chișinău, domnul Băsescu ar trebui să ofere o motivație credibilă la faptul că domnia sa a fost cel care a promulgat legea cu privire la creșterea enormă a taxelor consulare. Taxe care-i bat pe românii din străinătate la buzunar. De aici. Legea care a modificat taxele serviciilor consulare a fost adoptată și promulgată în 2010. Președinte al statului român era Traian Băsescu.
