În urma mediatizării problematicii transplantului pulmonar din România și analizării părerilor experților, Societatea Română de Pneumologie a publicat un comunicat, pe care-l reiau parțial aici:
În acest moment sistemul sanitar din România NU este pregătit să susțină în deplină siguranță pentru pacient transplantul pulmonar.
Susținem acest punct de vedere prin următoarele argumente:
- Deși actul operator poate fi făcut la noi în țară, monitorizarea post-transplant şi managementul complicațiilor post-transplant NU SUNT FIABILE ÎN ACEST MOMENT ÎN ROMÂNIA.
- Procedurile complexe care trebuie executate post-transplant pentru a trata complicațiile, extrem de frecvente, NU POT FI EFECTUATE CORECT SI COMPLET în acest moment în România pentru că necesită următoarele condiții:
1. O echipă medicală multidisciplinară: ATI, pneumologie, reabilitare, radiologie, bronhologie intervențională, cardiologie inclusiv intervențională, anatomie patologică – ACEASTA NU ESTE DISPONIBILĂ ÎN ACEST MOMENT ÎN ROMÂNIA.
2. Medicii specialiști din România (ATI, pneumologie, reabilitare, radiologie, bronhologie interventională, cardiologie, anatomie patologică) cu pregătire standard NU POT ASIGURA ACESTE ÎNGRIJIRI POST-TRANSPLANT FĂRĂ O PREGĂTIRE AMPLĂ ÎN CENTRE SPECIALIZATE.
3. Dotările corespunzătoare pentru această echipă multidisciplinară NU EXISTĂ ÎN ACEST MOMENT ÎN ROMÂNIA.
4. Medicația post-transplant (pentru scăderea riscului de respingere a organului transplantat), antimicotică, antivirală și antibiotică de ultimă generație presupune costuri imense și necesită obligatoriu absența oricărei discontinuități în furnizarea acestor medicamente –ÎN ACEST MOMENT ÎN ROMÂNIA ACEST LUCRU NU ESTE POSIBIL.
“Experimente de transplant” au avut loc și în Turcia (1999) cu o rată de supraviețuire de 0%. (…)
Menționăm ca Viena este singurul centru care ne-a oferit suportul logistic și medical pentru acești pacienți. Centrul universitar AKH Viena este centrul de referință pentru majoritatea țărilor din Europa de Est și Centrală.
Până în acest moment au fost transplantați 38 de pacienți români de către spitalul universitar AKH Viena, care sunt monitorizați în centrele de referință din țară (București, Timișoara, Iași, Cluj), în strânsă colaborare cu echipa de post-transplant a centrului AKH Viena.
Acești pacienți sunt regulat examinați de centrul din Viena deoarece rata de mortalitate ridicată post-transplant se datorează în special complicațiilor apărute post-intervenție chirurgicală. (fenomenul DE RESPINGERE de organ).
În aceste centre din Romania există specialiști doar cu o experiență MINIMĂ în acest domeniu (de monitorizare și evaluare post-transplant). Complicațiile severe ce pot apare, postoperator cât și la distanță, pot periclita grav viața pacientului. De aceea este esențială susținerea colegilor de la Viena.
De asemenea, foarte mult timp centrul universitar din Viena a fost singurul centru care a răspuns pozitiv cererilor noastre disperate pentru intervenție la acești pacienți critici. Nu a existat și nici nu există suspiciunea asupra colegilor noștri de “trafic de organe”, acest termen fiind vehiculat mult prea ușor și fără nici o bază fundamentată. De mulți ani singura clinică care răspunde pozitiv la cererile de ofertă pentru transplantul pulmonar este AKH Viena. Între țara noastră (reprezentată de Agenția Națională de Transplant) și Eurotransplant există un acord reînnoit de ministrul Sănătății, toate procedurile respectând legislația în vigoare.
În cadrul Societății Române de Pneumologie s-a constituit din 6 octombrie 2016 Grupul de lucru pentru Transplant Pulmonar, sub coordonarea d-lui Prof. Univ. Dr. Ioan Cordoș, grup care nu a fost consultat până în acest moment în această problematică. Ne-am bucura ca în urma acestor dezbateri publice să se găsească o soluție rapidă în favoarea pacienților care necesită transplant. Ne manifestăm încă o dată îngrijorarea în privința forțării acestui act medical. (…)
(Comunicatul este semnat de Grupul de lucru pentru Transplant Pulmonar al Societății Române de Pneumologie și este preluat de pe ms.gov.ro)
- Ceva despre pandemie - 17 martie 2020
- O carte despre embrionul uman, ca persoană ce trebuie apărată - 8 octombrie 2019
- Societatea de Cultură Macedo-Română împlinește 140 de ani de la înființare - 20 septembrie 2019
In traducere…
„actul operator poate fi făcut la noi în țară,” = asasinate „legalizate” se petrec peste tot…
„fenomenul DE RESPINGERE de organ” = consecinta faptelor impoytiva firii, a ordinii naturale
„Grupul de lucru pentru Transplant Pulmonar” = banda de provocatori de asasinatei
===============
Este omorat cate un om pentru fiecare „nemuritor”.
Baza este infruntarea mortii inevitabile prin asasinat, decu o stiinta degenerata care nu „alina” ci fura de la unul ca sa „dea” altuia sperante desarte.Cateva zile in plus chinuite de medicamente si dureri dar si incapabili de efort – suferinzi infricosati prin necredinta si amagiti de dereglarea socio-comportamentala a pseudo-specialistilor fascinati de Frankenstein.
================
Crestinul nu se bucura de moartea aproapelui sau si nici nu profita de ea.”Moartea cerebrala” este inventia psihopatilor khazaro-britanici pentru pervertirea actului medical in comert cu „moartea”
Trist este ca si romanii e aliniaza acestor deviante anti-crestine care sint rodul idolatriei, iubirii de sine si lipsei de respect pentru viata, de fapt.
BOR accepta transplantul de organe daca sunt respectate anumite principii etice, morale si medicale.
~Biserica cere tuturor sa priveasca transplantul ca pe o pratica medicala menita inlaturarii suferintei membrilor ei si nu ca pe una care sa alimenteze ideea autonomiei vietii fizice si a eternizarii acesteia, in detrimentul credintei in viata eterna (adevarata viata) si neglijandu-se pregatirea pentru aceasta. Pentru ca vede in donatorul de organe un om capabil sa se autojertfeasca, Biserica socoteste ca acesta trebuie sa implineasca gestul sau de bunavoie, din dragoste fata de aproapele sau, in urma unei informari corecte si a unui consimtamant liber si independent de orice influenta straina de constiinta sa. Aceleasi exigente trebuie implinite si de rudele celui decedat, responsabile de trupul acestuia si dispuse sa ofere pentru transplant anumite organe ale defunctului.
Biserica se opune, insa, oricarei tranzactii cu organe umane si oricarei exploatari a starilor de criza si a vulnerabilitatii potentialilor donatori, determinata de lipsa de libertate psihica sau fizica ori de penuria sociala.~ sursa> http://basilica.ro/biserica-ortodoxa-romana-accepta-transplantul-de-organe/
Cand veti fi in situatia de a avea nevoie de un organ, dvs sau un copil din familia dvs, atunci sa va spuneti parerea.