Un test, două drumuri istorice și trei opțiuni pentru viitorii parlamentari

de

Vin alegerile parlamentare și deodată cu începutul campaniei electorale peste țară s-a prăvălit din nou potopul de promisiuni, făgăduințe solemne, juruințe pe tot ce-au mai sfânt catindații, acuzații și spurcăieli reciproce ale doritorilor de fotolii parlamentare.

Aproape nimeni însă nu vorbește despre opțiunile istorice pe care va trebui să le facem ca națiune în anii următori și care vor apărea mai mult ca sigur cât de curând pe agenda viitorului parlament ce urmează a fi ales pe 11 decembrie 2016. De aceste opțiuni fundamentale depinde totul în viitor, modul în care va arată țara aceasta, ba chiar însăși existența statului român pe termen lung.

Aceste opțiuni fundamentale, de care prea puțină lume vorbește ca de un întreg, sunt următoarele:

  1. Familie naturală sau “familie pentru toți” (impunerea “căsătoriei” homosexuale).
  2. Monedă națională sau integrarea în zona euro.
  3. Stat național suveran sau integrarea deplină în Statele Unite ale Europei (SUE).

Cele trei opțiuni se află într-o relație de interderminare logică și cauzală unele cu altele. În funcție de aceste trei opțiuni, se deschid două trasee istorice diferite pentru viitorul României.

Deocamdată, pe agenda publică din România, nu se discută decât despre prima dintre aceste opțiuni, în contextul în care, preventiv, 3 milioane de români au cerut Parlamentului să clarifice definiția familiei din Constituție. Despre integrarea în zona euro…. s-a auzit și se aude numai de bine. Statul român a iscălit că va adera la euro, ne-am asumat foaia de parcurs, înaintăm neabătut către momentul apoteotic când vom renunța leu și vom trece la euro cu nădejdea că, în sfârșit, vom avea o “țară ca afară” (chiar dacă se va întâmpla să nu mai avem nicio țară, dar se pare că pe nimeni nu interesează această eventualitate…). Cât despre integrarea fără rest în “Europa Unită”, pentru cei mai mulți români aceasta rămâne o nebuloasă înconjurată de un halou cvasi-sacramental “de bine”, “de siguranță”, “prosperitate cu de toate”, etc.

În fapt, nimeni nu pare să sesize faptul fundamental că, după abandonarea suveranității monetare (=integrarea în zona euro), integrarea în SUE va consfinți demantelarea definitivă a centrului de decizie național, care va deveni un simplu centru administrativ din marele mecanism politic european. În schimb, viitorul guvern federal european, ca orice guvern demn de acest nume, va avea toată panoplia de competențe ale unui centru real de putere statală. Printre multe altele, competențele viitorului centru de putere european vor include în mod firesc puteri precum:

  • puterea de impune taxe și impozite la nivel european (uniunea fiscală fără de care moneda unică nu are cum să aibă un viitor);
  • puterea a avea un serviciu federal de informații la nivel european, plus alte instituții și instrumente de coerciție statlă;
  • puterea de a distribui oriunde crede de cuviință în teritoriul comun european zecile de milioane de imigranți (cei mai mulți musulmani) ce vor lua cu asalt granițele UE în următorii ani. Evident și în România, țară unde îi va aștepta una din cele mai mari mega-moschei din Europa;
  • puterea dar și LEGITIMITATEA politică necesară pentru a impune la scară europeană cele mai progresite decizii ale “justiției europene” în privința „drepturilor minorităților” și a “căsătoriei pentru toți”.

Bine ați venit în brava lume a progresismului european multicultural și corect politic!

În ultimă instanță, despre asta vor fi alegerile din decembrie 2016. Despre traseul pe care se va angaja Romania pentru mulți ani, poate pentru totdeauna.

Din păcate, extrem de puțină lume sesizează că nu pot exista compromisuri și jumătăți de măsură, în orice caz nu pe termen lung. Păstrarea familiei naturale este posibilă doar într-o Europă a națiunilor, în care instituțiile centrale europene vor fi (după cum este firesc și democratic să rămână!) subordonate voinței statelor naționale, conduse de politicieni aleși și legitimați prin vot popular. În schimb, drumul centralizării monetare, fiscale iar apoi și deplin politice în numele bravei lumi corecte politic pe care și-o doresc “umaniștii” înșurubați la putere va conduce în mod inevitabil și la impunerea în numele “drepturilor omului” a “familiei” homosexuale în legislația tuturor unităților NUTS-1 (i.e., fostele state naționale) din marea federeație a Statelor Unite ale Europei.

Așadar, dacă vreți să aflați cu adevărat în ce ape se scaldă cei ce vor veni să vă ceară votul (și, în același timp, să le testați nivelul de pregătire intelectuală), îi puteți ruga pe candidați să-și exprime clar și concis opțiunea lor pentru una din următoarele opțiuni ce vor ajunge pe agenda Parlamentului României în următoarea legislatură:

A. Familia firească – monedă națională – Europa statelor naționale suverane;

sau

B. “Familia” homosexuală – euro ca monedă europeană unică – Statele Unite ale   Europei.

Fără să mă hazardez prea mult, estimez că vasta majoritate a candidaților o vor scălda și vor pretinde că e posibil să împaci și capra și varza și că, nu-i așa, în raiul multicultural va fi posibil ca România să fie, după constituție, stat național suveran, fără însă să mai aibă monedă națională, ba vom avea și deplină suveranitate culturală, asta chiar în condițiile în care niște judecători de la Strasbourg vor decide despre ce le va fi sau nu le va fi permis popilor să facă atunci când căsătoria va fi decretată pe plan european ca fiind “deschisă pentru toți”. Cei care vor susține enormități de acest fel ori sunt proști, ori mincinoși. Foarte probabil că majoritatea candidaților se încadrează în una din cele două categorii.

În schimb, rămâne de văzut câți dintre candidați își vor asuma deschis una dintre cele două opțiuni: A sau B. Aceștia vor avea cel puțin o calitate dintre cele cerute unui lider politic: curajul. Ba s-ar putea mai să aibă una extrem de necesară în vremea noastră: onestitatea.

În consecință, aceștia din urmă merită să primească votul nostru, în funcție de cum ne dictează mintea și conștiința.

(Material publicat inițial pe blogul autorului)

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost