Conform promisiunii făcute în campania electorală, președintele Donald Trump a nominalizat pentru postul vacant de judecător la Curtea Supremă (Supreme Court of the United States, SCOTUS) un magistrat conservator, pe Neil Gorsuch.
„Când judecătorul Scalia a plecat dintre noi, în februarie anul trecut, am făcut o promisiune poporului american,” a declarat Trump, marți seara, în fața presei strânse în Casa Albă. „Dacă voi fi ales președinte, voi găsi cel mai bun judecător din țară pentru Curtea Supremă.”
„Am luat sarcina acestei nominalizări în serios. Am ales o persoană ale cărei calități definesc, cu adevărat și în mod fidel, ceea ce căutăm”, a continuat Trump. „Judecătorul Gorsuch are abilități juridice incontestabile, o minte strălucită, o disciplină impresionantă.”
Gorsuch a studiat la Universitățile Columbia, apoi Harvard, unde a fost coleg de clasă cu Barack Obama, și a obținut doctoratul în filosofia dreptului la Oxford. A lucrat ca asistent al judecătorilor SCOTUS Byron White (decedat în 2002) și Anthony Kennedy, la Curtea Supremă ca și într-una din curțile de apel majore din SUA.
Locul pentru care a fost propus Neil Gorsuch a fost lăsat vacant de moartea unuia dintre cei mai respectați juriști americani, Antonin Scalia, decedat în 2016, un constituționalist conservator, care s-a remarcat prin motivări strălucite în decizii cruciale, cum a fost cea din cauza Obergefell contra Hodges, când Curtea Supremă a legalizat „căsătoria” între persoane de același sex.
Gorsuch, născut în Colorado, este văzut ca o alegere relativ sigură de către observatorii vieții politice americane, în primul rând mulțumită viziunii sale „originaliste” asupra interpretării Constituției, ceea ce îl face apropiat ca gândire de Antonin Scalia – cu care de altfel a și fost amic:
„Atât CV-ul său pre-judiciar cât și experiența ca judecător îl fac o propunere naturală pentru o numire la Curtea Supremă din partea unui președinte Republican,” notează SCOTUSblog. „Este relativ tânăr, iar istoricul său profesional este ticsit de reușite legale și academice strălucite.”
La 49 de ani, Gorsuch este cel mai tânăr nominalizat la instanța supremă din ultimii 25 de ani.
Într-un interviu oferit Denver Post, Justin Marceau, profesor de drept la Universitatea din Denver l-a numit pe Gorsuch „un judecător predictibil conservator social, care înclină să favorizeze puterea statală în fața celei federale.”
Gorsuch este un „textualist ardent (ca și Scalia)”, apreciază SCOTUSblog; el „crede că legea penală trebuie să fie clară și interpretată în favoarea inculpaților, chiar dacă asta dăunează acuzării, și este sceptic asupra eforturilor de a elimina expresia religioasă din spațiul public”.
Ce este Curtea Supremă a Statelor Unite
Curtea Supremă a Statelor Unite joacă rol de tribunal constituțional federal, deciziile fiind luate în complet de 9 judecători. Aceștia sunt numiți în funcție de Președinte și confirmați de Senat. Numirile se fac pe viață sau până la demisia judecătorului. Deciziile Curții Supreme au o importanță uriașă în arhitectura juridică americană, numeroase subiecte controversate care țin de familie, dreptul la viață, libertatea religioasă sau dreptul la portul de armă fiind tranșate pentru decenii de magistrații SCOTUS. Ele produc efecte imediate, anulând orice legislație contrară pe tot cuprinsul SUA și au rol de precedent. Judecătorii pot refuza să audieze cazuri care consideră că nu sunt de competența lor, dar adesea Curtea Supremă a fost acuzată că acceptă cu prea mare ușurință dosare care încalcă „autonomia juridică” a statelor, așa cum a fost spre exemplu cauza Obergefell.
Din cauza numirilor politice, Curtea Supremă a fost mereu împărțită, la fel ca și puterea politică, între judecătorii conservatori, adepți ai interpretării originaliste, și cei liberali, cu o tentă mai mult sau mai puțin pronunțată de „activism judiciar”.
În acest moment, după moartea lui Scalia, judecătorii Thomas şi Alito și judecătorul-șef Roberts sunt cei „conservatori”, la care se adaugă cel mai adesea A. Kennedy. De partea cealaltă, judecătoarele Kagan, Sotomayor (ambele numite de Obama) și Ginsburg și judecătorul Breyer asigură echilibrul de 4-4.
Este deci de înțeles miza extraordinară a numirii noului judecător.
Una din deciziile cruciale ale mandatului Trump
Mulți, din ambele tabere, au spus că pentru Donald Trump decizia de ieri urma să fie „una din cele mai importante din mandatul său”. Dacă este așa, noi apreciem că dl. Trump și-a adus sarcina la îndeplinire cu brio. Protestele, articolele și manifestațiile ultragiate ale liberalilor (Stângii) pornite la doar câteva minute de la nominalizare nu lasă nicio îndoială: Neil Gorsuch, un om cu excelente referințe profesionale, va fi un demn succesor al lui Antonin Scalia, atât în plan intelectual cât și ca integritate morală. Va fi imposibil pentru „liberali” să identifice vreun motiv rezonabil de a se opune nominalizării – ceea ce nu înseamnă că nu o vor face, pe baze desigur ideologice.
Până și New York Times, sub nicio formă de bănuit pentru simpatii conservatoare, apreciază în articolul „de ce Democrații ar trebui să i se opună lui Neil Gorsuch” că „pe cât este de calificat” Gorsuch, „el nu merită confirmarea, deoarece procesul care a dus la nominalizarea sa a fost ilegitim”. Cu alte cuvinte, chiar și oponenții nu au nicio îndoială că omul ales de The Donald este potrivit profesional – dar continuă să creadă că nominalizarea le-a fost furată lor, din cauza faptului că, după decesul lui Scalia, Senatul, dominat de Republicani s-a opus, uzând de instrumentele legale la dispoziție, oricărei încercări a președintelui Obama de a umple golul cu un candidat liberal, amânând deci decizia pentru mandatul următor, în speranța alegerii unui președinte Republican.
Dacă dl. Gorsuch va fi confirmat, judecătorii liberali ar urma să fie re-echilibrați solid cu cei conservatori, 4-4, cu Anthony Kennedy rămas în continuare decizional în marile cauze. După eroarea uriașă făcută de acesta în cauza Obergefell (decisă cu 5-4 prin votul său), e nevoie de nominalizarea a încă un constituționalist neinfectat de „activismul judiciar” pentru a fi siguri că ar putea fi răsturnate cele mai flagrante aberații ale istoriei judiciare americane, recte dreptul la avort” (Roe c. Wade) și re-definirea căsătoriei (Obergefell c. Hodges).
În plus, pentru a întregi un tablou pozitiv, adăugăm că cel mai în vârstă dintre judecători este Ruth Ginsburg, pro-avort, care are 84 de ani, iar Anthony Kennedy însuși, care are 80, se zvonește că și-ar dori retragerea. Ne putem aștepta, deci, ca nu peste mult timp, președintele Trump să aibă posibilitatea de a face o nouă nominalizare, sau poate chiar două.
PRO Vita București via Cultura Vieții
- Prezidențiale 2024. Românii își aleg viitorul președinte. A început votul în diaspora - 22 noiembrie 2024
- După George Simion, Claudiu Târziu e acuzat că ar avea interdicție în Ucraina. „Nu mă sperie nici securiștii ucraineni și nu mă vor opri nici agenții lor de influență din România!” - 21 noiembrie 2024
- Noul tren Alstom s-a stricat a doua zi după inaugurare. Europarlamentarul Claudiu Târziu (AUR): Brigada PSD ne lasă moștenire un munte de maculatură de propagandă și o țară devastată de incompetență - 21 noiembrie 2024
Minunat acest Rost !!! Respect si interes permanent pt. acest portal .
Ma intreb ce se intampla in mintea acestui om nascut „cu o lingura de argint in gura’, favorabil pedepsei cu moartea, cand participa la slujbele bisericii protestante episcopale (anglicane) si ce emotii resimte ministrul Ross, renumit colectionar de fiare vechi, cand isi priveste tablourile pictate de Magritte.
In acest moment nu imi pot imagina cum va arata America dupa Trump. Ma tem ca enormele probleme din educatie, sanatate, cultura si mediu vor ramane nerezolvate si cele legate de securitate, comert si politica externa isi vor gasi o rezolvare insuportabil de originala.
Ma voi reapuca sa il citesc pe Bellow.