Alcătuire a Fericitului Theodor Studitul (759-826), stareţ al Mănăstirii Studion din Constantinopol, Prohodul există în traduceri româneşti începînd din sec. al XVIII-lea (Triodul de la Rîmnic, 1731), melodiile fiind însă cu mult anterioare. Versiunea care s-a impus (primind îmbunătăţiri succesive pînă azi) este cea din 1836, realizată de Macarie Ieromonahul şi de Episcopul Chesarie al Buzăului.
Reproduc aici strofele eliminate din Prohod începînd din 1948, referitoare la atitudinea evreilor faţă de Iisus Hristos (și care rămîn suprimate și în noul context al „politicii corecte”, de o Biserică penibil supusă în continuare „rațiunilor” ideologice). Demersul nu ascunde nici o intenţie impură, ci doar dorinţa de a oferi celor interesaţi, pe al căror discernămînt mizez, conţinutul integral al Prohodului de pînă la instaurarea regimului comunist. (R. C.)
Actualizare: Îmi fac datoria să semnlez că, mai nou, Biserica Ortodoxă Română a închis rușinoasa paranteză deschisă în 1948 și a revizuit și reîntregit textul „Prohodului”. Noua traducere e foarte „prudentă” (ocolind abil referința etnică la evrei), dar se regăsesc toate strofele suprimate acum aproape șapte decenii. (R. C.)
***
STAREA ÎNTÎI
(glasul al 5-lea)
(după „… Tulburîndu-se şi Soare,/ Și Pămînt.”)
„Urmaşii lui Iuda,
Din izvor adăpaţi
Şi cu mană săturaţi
Demult, în pustiu,
În groapă-L pun pe-al lor
Hrănitor.”
(după „… Şi pe lemn Judecătoru-i/ Răstignit.”)
„Îngîmfat Israil,
Ucigaşe popor!
Pentru ce pe Varava,
Pătimaş, slobozi,
Iar pe Domnul pentru ce Îl
Răstigneşti?”
(după „… Cu amar striga Fecioara/ Şi jelea”.)
„Pizmăreţ popor,
Ucigaş blestemat!
Ruşinează-te măcar,
Înviind Hristos,
De a Sa mahramă şi de
Giulgiul Lui.”
STAREA A DOUA
(glasul al 5-lea)
(după „… A strigat, plîngînd, Curata,/ Cu amar.”)
„Tu, Cel Care eşti
De viaţă dătător, Cuvinte,
Pe iudei nu i-ai ucis,
Fiind răstignit;
Ba chiar şi pe morţii lor îi
Înviezi.”
(după „… Cînd Te văd însîngerat şi/ Osîndit?”)
„O, neam jidovesc
Îndărătnic, ce-ai primit arvuna!
Ridicarea Bisericii
Cunoscut-ai tu;
Pentru ce, dar, pe Hristos L-ai
Osîndit?”
(după „O, Emanuele, Cel ce/ Eşti cu noi!”)
„O, iudeilor!” înlocuit cu „Fariseilor!”
(după „… Şi dă pace, ca o bună,/ Tuturor.”)
„Cel făr’ de-nceput,
Care eşti Părinte, Fiu şi Duh Sfînt,
Întăreşte-i pe creştini
În credinţa lor
Şi le dă izbîndă-asupra
Celor răi.”
STAREA A TREIA
(glasul al 3-lea)
(după „… Ce L-a vîndut pe Domnul.”)
„Zis-a Înţeleptul:
«Groapă-adîncă este
Gîtlejul jidovilor».”
(după „… Sînt curse-ntinse şi ghimpi.”)
„Cei hrăniţi cu mană” înlocuit cu „Cei ce-au cerut milă”.
(după „Pe Hristos omoară”)
„Cei ce-au ucis pe profeţi” înlocuit cu „Cei pătimaşi cu cei răi”.
(după „O, Făcător a toate!”)
„Pier răstignitorii” înlocuit cu „Iartă-i pe toţi, Doamne”.
- DANA KONYA-PETRIȘOR, ÎNTRU VEȘNICĂ POMENIRE - 17 martie 2021
- ÎNĂLȚATU-S-A! - 28 mai 2020
- Sic credo – Francisco Franco (1892-1975) - 25 octombrie 2019
Si Triodul este cenzurat: sinaxarul la Duminica ortodoxiei incepe spunand ca imparatul Leon Isaurul, care era pascator de asini, a luat puterea in imperiul bizantin cu putere vrajitoreasca de la evrei.
Apoi a declansat lupta impotriva sfintelor icoane.
In Triodul actual ( corectat politic ) gasim acelasi text reformulat:
Leon Isaurul, potrivit îngăduinței lui Dumnezeu, din păzitor de asini și lucrător cu palmele, a pus stăpânire pe sceptrul împărăției Constantinopolului, pe vremea când cel întru sfinți Gherman era cârma Bisericii.
http://www.parohiagherghiceanu.ro/noutati/sinaxar-la-duminica-ortodoxiei-2025
Doamne, ajută!
Aseară am cântat Prohodul (la o biserică din Sibiu) și am observat că între cartea mea (Prohodul de la Ed. Institutului Biblic și de MIsiune Ortoodoxă, București, 2011) și cea de pe care s-a cântat cu toții (Ed. Andreiana, Sibiu) apar în mare diferențele despre care vorbiți. Ce vreau să spun este că există o variantă „nepieptănată” sau necenzurată, deși cu mici diferențe de traducere față de ce ați prezentat dvs.
Iată variantele de la Prohodul Editurii Institutului Biblic București (2011):
STAREA I
după ”Se cutremură și soare și pământ.”
„Cei ce au fost demult
Din izvor adăpați
Și cu mană în pustie s-au săturat,
În mormânt Îl pun pe hrănitorul lor.”
după „Și Judecătoru-i răstignit pe lemn.”
„O, vicleni farisei!
O, popor pătimaș!
Pentru ce-ai ales mai bine pe Varava,
Iar pe Domnul pentru ce L-ai răstignit?”
după „Cu amar striga Fecioara și jelea.”
„Ceata celor pizmași,
Care l-au răstignit
Rușinează-se măcar, înviind Hristos,
De mahrama și de giulgiurile Lui.”
STAREA a II-a
după „A strigat Fecioara, cu amar plângând.”
„Tu, ca Cel ce ești
De viață dătăror, Cuvinte,
N-ai ucis pe cei ce Te-au răstignit acum,
Ci-mpreună și pe-ai lor morți înviezi.”
după „Când te văd gol, sângerat și osândit.”
„O, neam păcătos
Și-ndărătnic, ce-ai primit arvuna!
Cunoscut-ai ridicarea bisericii;
Pentru ce, dar, pe Hristos L-ai osândit?”
după „O, Emanuile…” apare tot „Fariseilor!”
după „Răstignirea și-ngroparea Ta acum”
„Cel făr de-nceput,
Veșnice Părinte, Fiu și Duh Sfânt,
Întărește-i, ca un bun, pe drept-credincioși
Și le dă izbând-asupra celor răi.”
STAREA a III-a
după „Al lui Hristos îngroapă”
„Cei hrăniți cu mană
Lovesc cu călcâiul
Pe BInefăcătorul.
după Ți-aduc, Hristoase-al meu.
O, ce nebunie!
Pe Hristos omoară
Cei ce-au ucis pe profeți.”
după „Cel ce-a vândut pe Domnul”
„Zis-a înțeleptul:
Groap-adâncă este
Pornirea inimii lor.
La cei făr de lege,
Căile lor strâmbe
Le sunt ciulini și curse.”
după „Celui nebun și viclean.”
„Pier răstignitorii,
Împărate-a toate,
Dumnezeiescule Fiu.
Toți pier împreună,
În groapa pierzării,
Cei vărsători de sânge.”
Deci Prohodul de la Institutul Biblic București a păstrat toate strofele, doar în vreo două locuri înmuind exprimarea.
Da, anul ăsta am cîntat și eu, în premieră, la Biserica Sf. Elefterie din București, această nouă versiune, care n-a apucat să se impună peste tot (vor mai trebui cîțiva ani, probabil). Au fost reintroduse în ea strofele cenzurate sub comuniști, dar într-o traducere „îmblînzită” (ca să nu spun altfel). E bine însă că se restituie astfel textul integral al Prohodului, după aproape 70 de ani.
Pana la urma intarirea duhovniceasca a comunitatilor va obliga institutia sa redea traditia tinuta sub obroc .Pana atunci trebuie intelepciune si rabdare …………….!