Primul turneu european al președintelui Trump a făcut-o pe Angela Merkel să declare că, pentru europeni, a sosit timpul să-şi ia destinul în propriile mâini, nu mai pot depinde în întregime de SUA. Colac peste pupăză, la întrunirea G7 din Sicilia, președintele american a refuzat să acorde sprijinul său pentru acordul privind schimbările climatice semnat la Paris. O catastrofă, au scris majoritatea ziarelor europene. La summit-ul NATO de la Bruxelles, Donald Trump a insistat asupra a două lucruri, bugetul de 2% şi implicarea în lupta împotriva terorismului. Dar s-a referit şi la situaţia de la frontiera estică a NATO. ”În viitor, NATO trebuie să-şi concentreze eforturile, atât asupra terorismului şi imigraţiei, dar şi în ceea ce priveşte ameninţările Rusiei şi situaţia de la frontierele estice şi sudice ale NATO”, a afirmat preşedintele american.
Anunțul Administrației Prezidențiale a României, că președintele Iohannis va efectua, în perioada 4 – 9 iunie, o vizită oficială în Statele Unite ale Americii, unde va avea o întrevederea cu liderul de la Casa Albă, a venit pe neașteptate. Nimeni nu a știut despre vreun efort al externelor românești pentru atingerea acestui scop. Potrivit Administrației Prezidențiale, cei doi oficiali vor discuta perspectivele de aprofundare și extindere a Parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite. Mai ales că în 2017 se împlinesc 20 de ani de la lansarea acestuia.
Să fie catastorfa enunțată de liderii europeni o oportunitate pentru România? Washingtonul oficial, prin vocea șefului de la Casa Albă, și-a declarat intenția de a întări flancul sud-estic al NATO. Probabil acest lucru se va face prin mutarea, undeva pe teritoriul statului român a unei baze militare americane care în prezent se află dislocată pe teritoriul unor state cu un discurs mai puțin prietenos la adresa Statelor Unite. Poate Rammstein din Germania ori Incirlik din Turcia. O oportunitate căci, Statele Unite își vor proteja banii, utilajele și oportunitățile, asta însemnând că România va beneficia și ea de securitatea americană. Doar că, într-un comentariu recent, Sorin Roșca Stănescu nota că problema României în relația cu Statele Unite, nu este cea de securitate, ci este una de natură economică. Îi dau dreptate. În comparație cu alte state ale Uniunii Europene, în România, Washingtonul are cele mai mici investiții economice. “Dacă am avea relații economice la un cu totul alt scor decât cel prezent, atunci, într-o perspectivă rezonabilă de timp, toate celelalte componente ale axei București-Washington și-ar îmbunătăți semnificativ parametrii”, scrie Sorin Roșca Stănescu.
Este vizita președintelui Klaus Johannis „un semn al creșterii substanțiale a relevanței și valorii strategice a României”, “un indicator al faptului că statul român are un nou rol în regiune. cel de lider regional”, așa cum notează Iulian Chifu?
Și da, și nu. Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite și România râmâne a fi bătut în cuie, România este/va fi un actor esențial pro-american în regiune. Însă doar creșterea investițiilor economice americane în economia românească va transforma statul român într-un pilon de stabilitate la frontiera NATO și a Europei.
Nu cred că președintele american va discuta cu cel român despre relația cu Federația Rusă ori despre “oferta” Ucrainei de a crea un “culoar verde” pentru retragerea Armatei a XIV-a staționată pe teritoriul Republicii Moldova, așa cum sugerează într-un recent comentariu Andrei Vlășceanu.
Dezastruoasa vizită a lui Trump în Europa, a fost cea care a influenţat decizia de a-l invita pe preşedintele României la Casa Albă. Statele Unite au nevoie de România din punct de vedere propagandistic, atât pe interior, unde președintele Trump suferă de o scădere a popularității sale, cât și în plan extern, mai ales pentru a contrabalansa afirmația potrivit căreia UE nu contează foarte mult pentru Statele Unite. Statele Unite au nevoie de România pentru a dovedi tuturor că, în ciuda administrației de la Casa Albă, America mai are prieteni.
Dezechilibrul strategic de la Marea Neagră, situația din zona Donbas și conflictul înghețat de pe Nistru sunt factori care contribue la o permanentizare a stării de incertitudine din Republica Moldova. Oportunitatea Bucureștiului poate schimba incertitudinea Chișinăului. Plusul de putere pe care l-ar putea câștiga România în urma vizitei domnului Iohannis la Washington depinde de domnia sa și de consilierii pe care-i are la Cotroceni. Un plus de putere care-i va oferi avantaje în plus Bucureștiului pentru contracararea scenariilor ruse la adresa Republicii Moldova.
În ianuarie 2017, la venirea în funcție a ministrului Teodor Meleșcanu, cofondatorul Clubului Militar Român de Reflecție Euroatlantică, colonelul (r) Ion Petrescu afirma că noul ministru de externe are de câștigat două pariuri profesionale: „Primul este organizarea vizitei de stat a președintelui României la Casa Albă. Al doilea îl constituie inițierea consultărilor diplomatice pentru o întrevedere a șefului statului român cu omologul său rus.”
Nu știu dacă președintele României va ajunge sau nu la Moscova. O va face dacă va avea mandat. Una peste alta, îl vedem că ajunge la Washington: dacă președintele României va face treabă bună la Casa Albă, va câștiga un al doilea mandat la Cotroceni. Prin treabă bună înțeleg, dislocarea unei baze americane în interiorul României și venirea, pe termen lung, a investițiilor americane în industria românească (atât cât a mai rămas). Acest favorabil scenariu pentru România, repet, cel de pilon de stabilitate economică și militară în regiune și principal partener al Statelor Unite în Sud Estul Europei, va fi cel care va face ca ancora Republicii Moldova către Occident să fie la București. În acest caz, nici un scenariu rusesc nu va prinde la Chișinău.
Sunt sigur că, la Cotroceni, s-a înțeles că, în vizită la Casa Albă, președintele român trebuie să aibă lecțiile bine făcute. Un eșec ar fi catastrofal. Aflu că, luni 5 iunie, președintele României a ajuns la Washington. Întâlnirea cu președintele Trump e programată pentru vineri, 9 iunie. Cred că are suficient timp pentru a se pregăti să-i spună președintelui american, care are răbdarea și atenția limitată, unde se află România, ce reprezintă, ce oferă și ce dorește în schimb.
Mai bine i-ar zice un „You’re fired!”, Trump lui Iohannis, ca prea s-a dat cu Soros si cu globalistii al nostru si pe langa ca face deservicii tarii, nici nu mai e in linie cu noua politica americana…
Avand in vedere importanta strategica a desfasurii evenimentelor din ultimele luni in Orientul Mijlociu , criza din Turcia , criza din Siria , incercarii de relansare a politicii Moldovenesti in zona, prin declaratii imperative si sfidatoare la adresa Romaniei , de ctre noul presedinte moldovean, declaratiile premierului ungar , la adresa evenimentelor nationale din Romania , ” TACEREA ROMANA A FOST INDELUNGATA SI FARA FOLOS ” , acum este momentul unor reale negocierii privind parteneriatul strategic cu NATO , in folosul Romaniei , foloasele noastre ca tara , privind amplasarea dispozitivelor strategice americane , si totodata pozitia reala a Romaniei in acest parteneriat, in aesta zona a lumii . NU ESTE VORBA DE DESTINUL PRESEDINTELUI , ESTE VORBA DE DESTINUL NOSTRU CA TARA ” Cu stima,Analistul
Acum vor cadea uscaturile de la toate nivelele.Daca treaba iese prost este nemteasca nu este romaneasca.Fiecare lucrare este dovedita de incercarea focului.
Și marmota împacheta cocolata. Iohanis sa dus în America să-și ia premiul de mare luminator al popoarelor acordat de alianta Israelita. Asta ii da speranța pentru un nou mandat, și s-ar putea să-l aibă ca sa implementeze noua istorie îmbunătățită si adaugita corespunzator a romanilor cu holocaust și tot tacâmul cu predare temeinica în instituțiile statului și în scoli și plăti compensatorii de spemiidemiliarde către supraviețuitorii holocaustului urmașilor lor și urmașilor urmașilor lor pana la sfârșitul lumii. Vizita la Trump a fost doar acoperirea, justificarea „de ce”-ului, care la băgat în seama ca asa a primit și el ordin de mai de sus. Și cum în zilele noastre susul este jos și josul este sus înțelegeți ce am vrut sa zic.