Sau cum îi deconspiră testul Coaliției pentru Familie pe agenții neomarxismului
Situația de azi a României se datorează, în mare măsură, și stării presei de la noi. O spun ca jurnalist. Cu toată obida și cu riscul de a fi greșit înțeles.
Misiunea presei are două dimensiuni: de informare și de formare. Prima este compromisă, de mult timp, de calitatea slabă a breslei (în cea mai mare parte, deficitară profesional, lipsită de inteligență cognitivă și emoțională, infestată de ideologia corectitudinii politice și lesne manipulabilă) și de corupția cvasigeneralizată de la vîrful ei. A doua este ignorată de majoritatea instituțiilor de presă.
Cîtă vreme presa va fi la acest nivel, nu putem spera mare lucru nici de la politicieni și nici de la alegători. Pentru că, orice s-ar spune, presa are și va avea o influență majoră în societate, indiferent de canalele de exprimare pe care le folosește.
Probă de microfon
O dovadă de presă de proastă factură (lipsită de profesionalism și ghidată ideologic) ne-o dă, spre pildă, Dan Tapalagă, care declară, într-un interviu cu Nicușor Dan, că nu prea știe cine sînt cei din Coaliția pentru Familie și că e foarte ciudat ca niște necunoscuți să facă agenda publică. Era și greu să afle.
Trebuia să intre pe siteul Coaliției, să vadă ce organizații o alcătuiesc, să acceseze, eventual, site-urile unora dintre aceste organizații (dacă ele chiar nu-i spuneau nimic ca nume, deși ar fi trebuit, pentru că o parte au zeci de ani de activitate civică și culturală în spate), să vadă cine le conduce (sînt nume de care pînă și el trebuie că a auzit). Sau putea să intre la rubrica cu inițiatorii demersului constituțional al Coaliției. Or, și mai simplu, să citească măcar unele dintre comunicatele de presă ale Coaliției, semnate de președintele Comitetului de Inițiativă, Mihai Gheorghiu. A, nici pe el nu-l cunoaște? Păi, atunci ori Tapalagă nu e ziarist, ori a fost plecat din țară în ultimii 20 de ani și nu s-a mai interesat deloc de România. Cred, totuși, că prima variantă, avînd în vedere lipsa de curiozitate și de abilități minime de verificare a unor informații.
În tot cazul, cînd ești editor pe politică la o instituție de presă și pretinzi că nu știi cine sînt cei care au declanșat cea mai largă și puternică dezbatere națională din ultimii ani, înseamnă că fie ești foarte slab profesional, fie ești rău intenționat. Sau și una, și alta.
Normalitatea n-are ideologie
Un alt agent ideologic cu acoperire de jurnalist și cu funcție de editor, desigur, este Andrei Panțu. Nu e vina dvs. dacă n-ați auzit de el.
Am decis să-l fac celebru astăzi, pentru că ne dă un exemplu relevant despre cum prostește corectitudinea politică.
Omul este împotriva Coaliției pentru Familie, drept care a intrat în corul estropiaților care strigă: ”Normalii sînt fasciști!”. S-a luat și el nițel de prof. Gh. Iancu, apoi a trecut la organizațiile componente ale Coaliției (probabil, nu din proprie inițiativă, că nu pare să-l ducă mintea, ci după ce a citit o porcărie-model din Vice – foia electronică a neomarxiștilor din tînăra generație). Și, găsind pe listă Asociația Rost, s-a apucat să răsfoiască siteul nostru: www.rostonline.ro. Felicitări pentru minima curiozitate! Vezi, așa se face Dan Tapalagă!
Din păcate, a rămas cu același talaș ideologic în cap și după ce-a trecut prin cîteva articole – fapt care l-a făcut să strige bucuros: ”Fasciștii sînt legionari!”.
Care sint acuzațiile acestui băiat? Că Rost publică texte în care se spune adevărul despre istoria recentă, inclusiv despre legionari. Că Rost explică un context istoric, în care toate partidele, cînd s-au aflat la putere, s-au dedat la abuzuri groaznice și la crime politice. Că Rost scoate din uitare figuri emblematice ale culturii naționale, după zeci de ani de interdicție în regimul comunist sub acuzația de fascism/legionarism (chit că unii n-au fost nici una, nici cealaltă). Că Rost nu e corect-politică. Că Rost militează pentru întoarcerea la normalitate, din toate punctele de vedere (social, cultural, spiritual, politic). Că Rost îl are președinte de onoare pe d-l Răzvan Codrescu – un legionar, ce mai, chit că n-are vîrsta și trecutul -, care nici nu merită citit, ci doar vînat pe cuvinte ale căror înțeles oricum îi scapă vînătorului. Că, bineînțeles, Rost e condus de sussemnatul, neolegionar notoriu și el (pentru că adevărul e numai unul, cel al corectitudinii politice, sau al marxismului cultural, restul fiind, se știe, propagandă legionară, fascistă sau nazistă). Apropo, unii comentatori de la postările bietului Panțu mă fac tovarăș cu Monica Macovei și Andrei Pleșu. Bine că Pleșu e vaccinat deja la acuzația de fascism. Nu știu însă cum o va suporta Macovei.
În fine, Andrei Panțu nu e singurul care nu pricepe, nici în ruptul capului, că normalitatea nu are ideologie. Însă ilustrează excelent această impotență intelectuală și sufletească.
Soldații corectitudinii politice
Toți cei ca el au primit ordin pe unitate să atace Coaliția cu toate armele, cu acuzația predilectă de extremism politic și religios. Asociația Rost a fost doar o primă țintă, pentru reglarea tirului.
Dovadă stă faptul că ieri s-a lansat la apă aceeași veche grupare de soldați ai corectitudinii politice, condusă de aceiași ”directori de opinie” îmbătrîniți în rele, Cristian Pârvulescu (publicist și el, apropo) și Mircea Toma (gazetar, vezi bine!), dar care s-a redenumit, pentru a-i mai păcăli o dată pe cei dispuși să se lase înșelați. Acum, șirul de ONG-uri specializate în manipularea minorităților de orice fel contra majorității românilor, poartă un nume care vrea să impună: ”Respect”. Cică platformă pentru drepturi și libertăți. Ironici băieții!
Dar cum și-au început văicăreala dinaintea camerelor tv? Săriți lume, România ”riscă să se angajeze pe calea autoritarismului”! Și au continuat: ”Riscul provine în primul rând din inițiativa de modificare a Constituției prin referendum pentru a defini restrictiv familia. Amendamentul constituțional propus limitează drepturile și libertățile cetățenilor, agravează discriminarea și stigmatizarea celor care nu corespund definiției impuse de inițiatori.”
Minciuni de la un cap la altul, pe care am obosit să le tot demontăm. Nu se opresc însă aici.
”Riscul cu care se confruntă România este sporit și de faptul că există o agendă mai largă, consecvent nedemocratică, asumată explicit sau implicit de promotorii referendumului: constrângerea femeilor la un rol preponderent domestic, interzicerea avortului, limitarea educaţiei pentru sănătatea reproducerii şi a folosirii mijloacelor de contracepție” – scrie în documentul fondator al platformei de drepturi pe alese și libertăți numai cui i se cuvine.
Minciuni nerușinate, ușor de spulberat cu o simplă vizită pe site-ul Coaliției pentru Familie. Există un singur risc major pentru semnatarii elucubrațiilor de mai sus, acela ca România să rămână normală.
Încheierea este apoteotică: ”Prima provocare şi cea mai importantă este de a ne uni și de a da glas revoltei noastre pentru a convinge Parlamentul, Președinția și instituțiile țării să oprească acest referendum care reprezintă o nouă mineriadă la adresa democrației românești”.
Și toate aceste strigături în numele democrației pentru a interzice un drept democratic: referendumul.
Parte din presă deja a înghițit pe nemestecate toate lăturile astea. E incomod să fii obiectiv, să obții și punctul de vedere a celui acuzat sau a unui expert neutru.
Vechea sperietoare
Poate nu realizați la ce crimă se dedau indivizii ăștia, pretinzînd că vor binele public, pe model bolșevic. Aflați atunci că pentru a organiza un referendum de modificare a Constituției sînt necesare semnăturile valide (verificate și răsverificate) a 500.000 de români. Coaliția a strîns trei milioane! Și, desigur, asta s-a făcut cu dezbateri în toată țara și cu un mare efort sufletesc, mental și logistic. Trei milioane de proști – spun adversarii normalității. Arătînd cam despre ce ”Respect” este vorba.
Mai aflați că inițiativa trebuie să primească avizul Consiliului Legislativ, acceptul Curții Constituționale, aprobarea în comisiile de specialitate ale Legislativului și votul a două treimi din cele două Camere ale Parlamentului. Trei sferturi din acest drum a fost parcurs de inițiativa Coaliției pentru Familiei. Camera Deputaților a adoptat legea care duce la declanșarea referendumului. Dacă și Senatul o va face, urmează organizarea referendumului. Abia după ce majoritatea electorilor se va pronunța favorabil, se va opera și modificarea în textul constituțional. Nu e ăsta un proces democratic? Nu sînt suficiente filtre pentru stoparea oricărui derapaj democratic? Nu este o formă de exercitare a suveranității poporului?
Pentru alde Toma și Pârvulescu, nu. Ei știu că democrația nu e pentru căței și vor să anuleze, cu o petiție mincinos-sforăitoare, doi ani de muncă a adevăratei societăți civile – cea căreia într-adevăr îi pasă de țara și de neamul ăsta –, voința a trei milioane de concetățeni, dreptul românilor de a hotărî cum vor să trăiască în propria țară și libertatea lor de exprimare. Cum? Vînturînd aceeași sperietoare ciuruită din 1950 și 1990: fasciștii! Îi mai crede cineva?
- Libertate, unitate, credibilitate* - 9 august 2024
- Noi și ”Înalta Poartă” - 8 aprilie 2024
- SUA – UE – România, sub spectrul acelorași amenințări - 26 februarie 2024
Parsivi pot fi!Pacat ca nu este in tara macar in oarasele mari rezistente gen rostonline reprezentative si prezente public.Oameni cand ar vedea normalitatea imediat ar fuziona asa fuzioneaza din interes si ignoranta cu neomarxisti.
Daca urmariti statisticile o sa observati ca numarul de cititori al presei aservite este in continua scadere, de multe ori era vorba de curiozitate, acelasi lucru si pentru cea in format electronic. Ca sa nu mai spunem ca multe vuvuzelele s-au stins de la sine. Adica tot raul spre bine. Este adevarat insa ca neîncrederea s-a rasfrant si asupra entitatilor de buna-credinta, apoi lipsa de timp.
Iar a-i judeca pe unii romani dupa generozitatea pe care au avut-o atunci când au crezut in bunul-simt al unora, la vot, e o eroare. Cum poti judeca pe cineva pentru nefacutele ori pentru lucrurile la care nu s-a ajuns nicicum?! Ca sa nu mai spunem ca pana si Hristos le-a mai dat o sansa pacatosilor. In ciuda tuturor vicisitudinilor acest popor a ramas demn si generos, nu e greu de demonstrat. Mai dificil e cu nataraii din presa care ii judeca pe oameni dupa propria masura, scornind rationamente care mai de care mai ciudate. Ba unele se vor chiar sofisticate, desi subtile nu sunt nicicum !