România 1 – Scandinavia 0

In noiembrie am scris ultima oara despre Scandinavia. Revenim din nou, momentul fiind potrivit, la un an de cind autoritatile norvegiene au dat copiii familiei Bodnariu inapoi parintilor lor. Nu de bunavoie, dupa cum se stie foarte bine, ci datorita presiunii pe care romanii din toata lumea au facut-o asupra Norvegiei. Ne bucuram ca familia Bodnariu traieste in libertate in Romania, dar ne amintim cu durere de celelalte familii de romani din Scandinavia ori Marea Britanie ale caror copii au fost rapiti de autoritati si inca ramin despartiti de parinti. Unii au fost chiar dati spre adoptie homosexualilor. Impartasim in mod special durerea familiei Barbu, a familiei Smicala si a altor familii incercate de abuzul si actiunile terorizante ale autoritatilor scandinave.

Studii si comentarii

Se discuta mult despre Scandinavia ca model politic, economic si social. Scandinavia se pretinde a fi Tara Promisa a secularismului, paradisul zilelor noastre. E data ca exemplu al presupusului succes al secularismului in cladirea unui sistem aproape perfect de organizare sociala si politica. Unul in care secularismul si valorile seculare sunt supreme. Un sistem care a reusit, cu succes, sa elimine, in mare parte, gandirea traditionala, religioasa, si valorile fundamentate pe credinta in Dumnezu si traditie. Un sistem care se crede mult superior altor sisteme sociale ori politice, dar mai ales al celor care imbratisaza valorile traditionale si religioase. Si la urma urmelor de ce nu, intreaba expertii? Scandinavia ofera cele mai multe si generoase beneficii, vacantele platite cele mai lungi din Europa, concedii lungi de maternitate dar si de paternitate, asigurare medicala gratuita, educatia gratuita de la gradinita pina la doctorat, ingrijirea oamenilor varstnici. Cine oare nu si-ar dori sa-si duca traiul intr-o astfel de tara?

In spatele sistemului scandinav, promovat ca fiind cel mai egalitar si mai aproape de perfectiune vreodata cunoscut istoriei, stau niste forte influente care impartasesc acelasi obiectiv ultim – dislocarea sistemelor tratitionale si valorilor religioase in favoare celor seculare. Mass media e una din aceste forte. Rar dai in presa occidentala peste un articol critic la adresa tarilor scandinave. Ori o carte care sa analizeze imperfectiunile sistemului scandinav. La fel elita intelectuala si politica a Europei. Conform lor, Scandinavia ar trebui sa fie prototipul pe care sa fie cladita intreaga Uniune Europeana, una seculara in care vocile si valorile traditionale sunt eliminate.

Ne parvin multe studii, comentarii si articole privind Scandinavia. Detectam, insa, o timida schimbare de ton: dam tot mai des peste articole care discuta aspecte negative din tarile scandinave, ceea ce ne-a motivat sa abordam subiectul de astazi. Ultimul articol de acest gen ne-a parvenit pe 7 iunie si a fost publicat de publicatia britanica The Economist. Scandinavia nu e paradis, si, din perspectiva unor standarde obiective, ea e cu mult in spatele Romaniei. Lucrul acesta e putin stiut, dar ar trebui cunoscut din mai multe motive. Primordial printre ele este faptul ca Scandinavia nu detine pozitia morala sa ne dea lectii ori sa ne priveasca cu aroganta si dispret, crezindu-se mai buna ca restul lumii. Vremea paradisului scandinav s-a sfarsit.

Femeile Romaniei si femeile Scandinaviei

Pe 17 mai Speiegel International a publicat un studiu international interesant si o harta interactiva cu titlul What Country Has the Most Female Managers? („Care tara are cele mai multe femei in management”?) Ne-am fi asteptat ca in topul listei sa fie Scandinavia, Germania, Marea Britanie, Franta si, in general, lumea ocidentala care, cel putin la nivel declarativ, se crede egalitara si da lectii altor tari privind egalitatea intre barbati si femei in societate si la locul de munca. Rezultatele insa surprind. Conform studiului, din punctul de vedere al procentului de femei in functii de administratie si management in institutii si la locul de munca, 55% din toti managerii si, directorii Romaniei sunt femei! Care e procentul in Scandinavia? De 50% in Finlanda, 48% in Norvegia, 50% in Suedia, 49% in Danemarca, 48% in Germania, 45% in Marea Britanie. In Kazakastanul musulman procentul e mai mare ca in Romania, de 58%, la fel ca in Rusia. Deci, Romania 1 – Suedia 0!

Privind discrepanta veniturilor dintre femei si barbati, scorul este acelasi, Romania 1 – Scandinavia 0. In medie, conform studiului Spiegel, discrepanta intre veniturile la locul de munca intre barbati si femei in Romania e de 6%, de 14% in Suedia, de 15% in Norvegia, de 15% in Danemarca, de 15% in Franta, de 17% in Finlanda, si de 22% in Germania. E evident ca tarile scandinave, si in general cele occidentale, nu practica ceea ce propovaduiesc. Ele propovaduiesc o doctrina a egalitatii pe care insa nu o practica.

Cind e vorba de procentul femeilor tinere care studiaza informatica si tehnologia, Scandinavia e cu mult in urma Romaniei. Pe 26 aprilie Eurostat a publicat date statistice privind proportia femeilor tinere din invatamintul superior care studiaza informatica si tehnologia de varf. Statisticile cuprind toate tarile Uniunii Europene. Romania e pe locul patru (4), cu peste 29% din toti tinerii romani care studiaza informatica si tehnologia fiind femei tinere. Suedia e in spatele nostru cu 28%, Danemarca cu19%, Germania cu 17%, Finlanda cu15%. Pe ultimul loc e Olanda cu doar 6%. [Studiul integral poate fi citit aici] Dupa cum se vede, Romania e in top iar Scandinavia pe la mijloc. Romania e lider iar Scandinavia codasa.

Conform aceluiasi studiu, femeile Romaniei stau relativ bine si privind proportia lor in grupul specialistilor in informatica. In 2015, Romania se afla pe locul doi la aceasta categorie in Uniunea Europeana. In 2015, 27% din toti specialistii in informatica din Romania erau femei tinere. Finlanda se afla pe locul 4 (22%), apoi Suedia (19%), Danemarca (18%), Germania (16%), etc.

Spitale

Lamentam situatia critica din spitatele Romaniei. Pe buna dreptate. Situatia e jalnica. Avem impresia insa ca in Suedia situatia ar fi mai buna. Poate o fi, dar nu cu mult mai buna. Pe 8 mai un ziar de mare circulatie din Suedia a publicat un articol despre deteriorarea serviciilor medicale in spitalele suedeze. Articolul e disponibil doar in suedeza, dar poate fi tradus usor cu googletranslate. Un numar in crestere de pacienti suedezi nu primesc atentia medicala necesara la timp si mor, chiar in spitale. In jur de 5% dintre pacienti nu primesc atentie medicala la timp. Sistemul de sanatate suedez e intr-o stare de colaps, scrie jurnalista, si spitalele sunt pline pina la refuz. Pentru a acomoda numarul mare de pacienti, unii dintre ei ajung sa fie pusi in coridoare, in salile de baie si chair in birourile medicilor.

Imigratie si terorism

Un articol deosebit de interesant care deschide ochii privind Scandinavia a fost publicat de prestigioasa publicatie americana Foreign Affairs in mai 2014, cu titlul Stockholm Syndrome („Sindroma Stockholm”). In 2000, 11% din populatia Sudiei era formata din indivizi nascuti in strainatate. In 2014, procentul acesta a ajuns la 17%. Nu avem date disponibile dupa 2014, dar e cert ca procentul acesta e in crestere si foarte probabil a crescut substantial in ultimii doi (2) ani datorita imigratiei musulmane masive in Europa. In 2013, Suedia a primit 54.000 de azilanti, cu 24% mai multi ca in 2013. De atunci, au mai intrat in Suedia citeva sute de mii de azilanti. In doar ultimii 15 ani au intrat 650.000, 163.000 dintre ei ajungind acolo doar intr-un singur an, in 2015. [Detalii] E aproape cert, deci, ca la ora actuala procentul de persoane care locuiesc in Suedia dar s-au nascut in strainatate se apropie de 20% din intreaga populatie curenta a Suediei. E un procent enorm care fara indoiala va shimba radical Suedia, atit din punct de vedere etnic cit si al aspectelor sociale, economice si politice. Majoritatea covarsitoare a acestor indivizi sunt musulmani care parvin din tarile arabe din Nordul Africii. Procentul e semnificativ mai ales considerind ca Suedia are o populatie relativ mica de doar 9,5 milioane de oameni. In contrast, cu toate ca Romania se confrunta cu un declin demografic regretabil si ingrijorator, nu se confrunta, cel putin pentru moment, cu un influx migratoriu care ar putea sa-i pericliteze identitatea nationala ori etnica.

Criminalitate

Imigratia masiva in Suedia a dus la o crestere enorma a criminaitatii in Suedia, o problema cu care Romania nu se confrunta decit la o scara mult mai redusa. Conform unui studiu ONU, in 2010 Suedia se afla pe locul doi (2) in lume privind incidenta violurilor. Intre 2006 si 2015 incidenta crimelor violente („lethal violence”) in Suedia a crescut cu 65%. Intre 2012 si 2015 numarul violurilor a crescut cu 49%, in 2014 fiind de 6.697 si de 5.918 in 2015. Datele acestea infioara, pur si simplu. Autorul articolului din care am extras aceste date e profesor universitar american. [Articolul: http://thefederalist.com/2017/ 03/01/yes-violent-crime- spiked-sweden-since-open- immigration/] Articolul descrie evolutia criminalitatii in Suedia din 1975 pina acum citiva ani. De ce din 1975? Pentru ca in acel an Parlamentul Suediei a decis, cu un vot unanim, sa schimbe Suedia dintr-o tara omogena din punct de vedere etnic, intr-o tara multiculturala. In cei 40 de ani care s-au scurs de atunci, arata autorul, crimele violente in Suedia au crescut cu 300%. In 1975, 421 de violuri au fost raportate politiei si 6.620 in 2014, o crestere de 1.472%. Incidenta violurilor in Suedia e de 53 la 100.000 de locuitori, o cifra care plaseaza Suedia pe locul 2 in lume. Pe primul loc se afla Lesoto, o tara mica din sudul Africii, unde incidenta e de 91 de violuri la 100.000 de locuitori.

Cine sunt acesti criminali? Majoritatea lor covarsitoare sunt imigranti musulmani. In ultimii ani, insa, politia suedeza a incetat sa mai identifice etnia criminalilor, ceea ce ingreuneaza munca celor care studiaza criminalitatea si cauzele ei. Ultimele date inca disponibile privind identitatea etnica a criminalilor, vechi de doar citiva ani, indica ca in anii 2000 tot la 2 crime comise de suedezi, aproape 20 de crime au fost facute de imigranti. E clar ca vremurile cind Suedia era un model pentru alte tari privind criminalitatea s-au stins.

Germania are aceasi problema

Germania se confrunta cu probleme similare. Pe 9 iunie Spiegel International a publicat un articol bogat in date statistice privind criminalitatea imigrantilor din Africa de Nord care locuiesc in Germania. In 2016, doar 2,4% din noii azilanti ai Germaniei erau din Nordul Africii, dar erau responsabili pentru 11% din toate crimele comise de imigrantii Germaniei. Un studiu din 2015, limitat doar la orasul Cologne, arata ca peste 40% dintre imigrantii din tarile Nord Africane au facut un furt ori o tilharie pe parcursul a doar unui an de sedere in Germania. Si tot in Cologne, doar in 2016, 400 dintre persoanele suspectate de crime erau indivizi din tarile nord africane. Autoritatile germane nu pot tine pasul cu ordinele de deportare emise de autoritati. In 2016, autoritatile germane au emis ordine de deportare pentru 9.000 de indivizi din Africa de Nord, dar numai 660 au fost deportati.

Depresia scandinava

E important sa mentionam si depresia scandinavilor. Conform studiilor, tarile scandinave sunt in topul tarilor care consuma antidepresive. Un articol din The Atlantic din 14 martie deschide privirea spre aceasta realitate mai putin cunoscuta a Norvegiei. Norvegienii si, in general scandinavi, trec prin perioade acute de depresie in lunile de iarna cind lumina zilei nu trece de 8 ore pe zi. Vreme de citeva luni abia vad soarele si dezvolta o stare depresiva. Studiile privind subiectul dau date statistice diferite, dar se pare ca intre 10 % si 22% din populatia Norvegiei sufera de depresie pe timpul iernii. In unele locuri situatia e atit de acuta, incit in unele sate din Norvegia au fost instalate oglinzi uriase care reflecta razele soarelui pe timpul iernii si le directioneaza pentru citeva ore spre locuri in care ele nu ar putea ajunge altfel. Iar in unele scoli au fost instalate sisteme de iluminare artificiale care dau copiilor simtamintul primaverii in salile de clasa. Asta pentru a le preveni depresia.