Teritoriile anexate Ucrainei și teritoriile restituite de către Ucraina (1921-1954)

Pe harta ucraineană de mai sus sunt indicați anii fiecărei achiziții sau restituiri teritoriale şi statele care au pierdut teritorii în favoarea Ucrainei sau au (re)dobândit teritorii de la Ucraina.

Pe hartă nu apare şi Insula Şerpilor, anexată de la România în mai 1948.

Harta confirmă că după al Doilea Război Mondial Ucraina a retrocedat în două rânduri teritorii Poloniei. Vom adăuga şi faptul că Ucraina şi Polonia au procedat şi la schimb de populaţie.

Legenda hărţii tradusă din limba ucraineană:

„Teritoriul Ucrainei sovietice în 1921”.
„Teritoriile incluse în componența RSS Ucrainene în anul 1925”.
„Pământurile ucrainene transferate RSFS Ruse în anul 1925”.
„Pământurile vest-ucrainene luate de la Polonia şi alipite la RSS Ucraineană în 1939”.
„Bucovina de nord şi Basarabia de sud restituire de către România şi incluse în componenţa RSS Ucrainene în iunie 1940”.
„Teritoriul Transnistriei transmis nou-formatei Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM) în august 1940”.
„Teritoriul Ucrainei Transcarpatice (Rusiei Subcarpatice) transmis Uniunii Sovietice conform tratatului cu Cehoslovacia din 29 iulie 1945 şi reunit cu RSS Ucraineană”.
„Teritoriul transmis Poloniei conform tratatelor sovieto-poloneze din 16 august 1945 şi 15 februarie 1951”.
„Teritoriul care a trecut de la RSS Ucraineană către Polonia conform tratatului sovieto-poloney din 15 februarie 1951”.
„Regiunea Crimeea transmisă, conform hotărârii Sovietului Suprem al URSS, din componenţa RSSF Ruse către RSS Ucraineană, la 19 februarie 1954”.

Despre autor
Ultimele articole

About Vlad Cubreacov

Născut la 24 septembrie 1965 în comuna Crihana Veche, Cahul, a absolvit în 1989 Facultatea de Jurnalistică a Universităţii de Stat din Moldova. A lucrat în calitate de cercetător ştiinţific la Muzeul Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1988-1991), apoi de şef al Departamentului Culte din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor (1991-1994). Între 1994 şi 2009 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Este autor al Amendamentului Cubreacov la articolul 48. Familia din Constituția a Republicii Moldova: ”(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”, adoptat în 1994 în această formă. Între 1 ianuarie 1996 și mai 2009 a fost membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Comisia Cultură, Ştiinţă şi Învăţământ, Comisia Juridică şi Drepturi ale Omului şi Subcomisia pentru Minorităţi). Ca deputat, i-a fost ridicată de mai multe ori imunitatea parlamentară în 8 dosare penale de natură politică deschise de guvernarea comunistă de la Chișinău (2001-2009), toate dosarele fiind ulterior clasate. Între august 2009 și februarie 2012 a fost editorialist la săptămânalul FLUX din Chişinău. A activat ca Expert IA în cadrul Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe al României (2016). Este preşedinte al Asociaţiei „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova pentru sprijinirea diasporei (din 1999) şi al Institutului pentru Dezvoltare Regională şi Administrativă Durabilă (IDRAD). A condus, ca președinte, Fundaţia pentru Democraţie Creştină (2000-2010) și Frăţia Ortodoxă Română din Republica Moldova (2002-2012). Este membru al Uniunii Jurnaliştilor (UJM) şi al Asociaţiei Naţionale a Jurnaliştilor (ANJ) din Republica Moldova. Este cetățean al României și al Republicii Moldova. Căsătorit, are doi copii.