Salvarea bisericii din Vința intră în faza a doua: reconstrucția

de

Operațiunea de demontare a bisericii Sf. Mihail din Vința – Alba, cu tot cu pictura pe lemn și pe zid, s-a încheiat sîmbătă, 27 Octombrie a.c., după trei luni de muncă asiduă a unei echipe mici și cu fonduri uneori insuficiente. Mare e Dumnezeu și puterea Lui s-a văzut și în această lucrare!

Acum, ne pregătim de faza a doua a proiectului: totul va trebui refăcut în muzeul în aer liber ASTRA Sibiu. Abia și cînd această a doua operațiune va fi finalizată, vom putea spune, în sfîrșit, că biserica veche de 258 de ani este salvată. Pentru acesta mai este nevoie de aproximativ 300 de mii de lei. Asociația Rost continuă campania de donații, în acest scop, în contul cu destinație specială: RO82BACX0000000107363000. Până la această oră am colectat, din ”bănuțul văduvei”, 67.000 de lei.

Nu faceți economie la milostenie, nu întoarceți spatele binelui, nu vă prefaceți că nu e treaba dvs! Puteți să vă faceți casă în cer. Dați din ceea ce nu aveți!…

Pentru cei care n-au înțeles importanța salvării acestei bisericuțe de la pieire, redăm mai jos o postare amară de pe Facebook a dr. Raluca Prelipceanu, iconar și publicist, inițiatoarea acestei acțiuni, la care a muncit inclusiv fizic, cu dalta și ciocanul, pe șantier. Și, în continuare, fotografii cu starea bisericii la începutul lucrării și în timpul ei.

M-a intrebat ieri un calugar de ce m-am straduit sa salvez Vinta sau, pardon, daca a meritat. Cu totii stim pilda samarineanului milostiv: vedem un om cazut pe cale si ce facem? Trecem mai departe, pentru ca asa i-a fost soarta? Stim foarte bine ca asta e o minciuna, menita sa ne linisteasca constiinta.

Cu atat mai mult, cum sa lasam in ghearele sterilului o biserica in pantecele careia s-au nascut atatea suflete in baia Botezului?… Cate botezuri, nunti, inmormantari, vieti trecute prin ea in cei 250 de ani de existenta! In numele progresului economic…

Deja, faptul de a o smulge din locul unde a fost gandita si ridicata este un sacrilegiu, dar cand te lovesti de considerente economice si vezi ca nu ai nici o sansa sa obtii aprobare de stramutare pe un teren extravilan si neintabulat, realizezi ca a o muta de acolo este unica ei sansa de supravietuire.

Cum sa o lasi sa se ingroape in mocirla, mizeria reziduala, deseurile rezultate din exploatare? Este ca si cum ai lasa sa fie pangarita de copitele cotropitorilor… Or, nu pentru asta au luptat inaintasii nostri?

Cand o comunitate vrea sa isi salveze trecutul si istoria este mai bine sa o ignori?
Bineinteles ca e mai usor sa stai cu mainile in san si sa privesti de pe laturi… Asa ne-a si invatat Hristos in pilda samarineanului milostiv…

 

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost