”Avem o luptă de dus și ea nu se oprește în Parlamentul European”

de

George Simion, liderul mișcării unioniste din România și Basarabia, candidat independent la europarlamentare

 S-a născut la Focșani, crescut la București, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, apoi Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București și programul de masterat în Istoria Comunismului al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Putea să aleagă între varii domenii de activitate, însă a ales atât cu sufletul, intuitiv, cât și rațional, ceea ce îl motiva și îi oferea oportunitatea să își folosească punctele forte, abilitățile naturale: lupta pentru unirea României cu Republica Moldova. Întotdeauna a crezut că împreună este mai bine pentru toți și fiecare dintre noi, iar azi, în contextul în care suntem martori ai unei politici de dezbinare care ne afectează pe toate palierele, trebuie să regândim ce putem face pentru a construi, nu a dărâma. Din 2006 până în 2011, când a înființat Platforma Unionistă Acțiunea 2012, a descoperit pe viu istoria care nu ni s-a predat la școală și realitățile prezente ale traumelor prin care a trecut neamul românesc. Este autorul cărții „Blocați în labirint‟, o radiografie a parcursului Republicii Moldova, de la apariția sa ca stat și până în ziua de astăzi. Natural, de-a lungul evenimentelor organizate i-a adunat lângă el pe cei cu convingeri similare și au lucrat cot la cot, mânați de sloganul „Unirea face puterea” și de adevărul istoric „Basarabia e România”. Acum, la 33 de ani, după 12 ani de activism pentru Unire, își doreste să avem din nou o Românie demnă, cu o voce puternică, o Românie Mare în Europa și în lume.

”Îmi pare rău că nu am avut energie să facem acțiuni și pentru restul comunităților istorice ale României, cum am făcut pentru Basarabia.” 

– Ce ați făcut până acum pentru cauza unionistă în ce privește Basarabia?

– În 2006 am organizat prima acțiune stradală de susținere a elevilor de la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău, cărora guvernarea comunistă încerca să le interzică dreptul de a fi români. De aici a început totul, iar de-a lungul timpului am construit laboratoare de informatică în liceele românești din regiunea transnistreană, am trimis donații de sute de mii de cărți în limba română peste Prut și am organizat proteste față de acțiunile guvernelor, indiferent de coloratura politică. Am contribuit la creșterea schimburilor economice și turistice dintre România și Republic-momentan-Moldova prin campania de eliminare a pașapoartelor pentru intrarea în Republica Moldova. Am demarat proiectul „Români pentru români”, în care am promovat campania „Adoptă un boboc”, de susținere a tinerilor basarabeni, bursieri ai statului român; Ne-am concentrat și pe soluționarea unor cazuri sociale construind de la zero, prin strângere de donații, o casă pentru o mamă muncitoare cu patru copii – cărora banca le luase adăpostul. Dincolo de lucrurile acestea vremelnice, am înființat în 2016 un post de televiziune unionist care emite la Chișinău pe cablu.

 – 10TV/Unirea TV?

– Da.

– Și mai există?

– Există, dar nu avem finanțare pentru el. Din cauza influențelor politice de la Chișinău au apărut și presiuni, dar nu presiunile ne-au pus capac, ci lipsa banilor. Vrei nu vrei, fără 4000 – 5000 de euro pe lună nu poți să ții un post de televiziune care să intre pe cablu. Când aude cineva de la București cu cât ținem noi acest post de televiziune crede că mințim sau inventăm povești.

În multe localități am mers din casă în casă să stăm de vorbă cu oamenii despre unire, reușind să convingem mulți oameni să ni se alăture. Am adus aproximativ 100.000 de basarabeni în România prin programul ,,Cunoaște-ți Țara’’. Am făcut peste 600 de înfrățiri între localități din România și Republica Moldova și după aceea 180 de localități mai importante din Republica Moldova au  adoptat Declarații de Unire cu Țara.

Îmi pare rău că nu am avut energie să facem acțiuni și pentru restul comunităților istorice ale României, cum am făcut pentru Basarabia.

– Ce trebuie făcut?

– Ar trebui să aducem cât mai mulți basarabeni să muncească aici, în România. Dar ar fi bine să aducem și rommâni din Timoc, Cernăuți, Bugeac, Transcarpatia sau din alte zone românești istorice. Așa se integrează mai bine în societatea românească, se obișnuiesc cu obiceiurile de aici și cu modul de viață. Astfel se crează legături mai puternice între românii din România și cei din comunitățile istorice. De ce să aducem vietnamezi și nepalezi când putem să aducem români de-ai noștri. O altă strategie este întărirea comunităților bisericești. În Timoc, sârbii nu dădeau aprobări pentru biserici și școli în limba română, asta pentru că, prin Biserica Ortodoxă, românismul se poate dezvolta în comunitățile românești din afara granițelor. În Timoc, de 15 – 20 de ani a apărut părintele Boian Alexandrovici, care a făcut prima biserică românească la Malainița. Românii construiau garaje, că altfel nu primeau aprobare, iar acolo făceau slujbele în limba română. Deasupra garajului puneau o cruce. Așa au fost construite 15 biserici în Valea Timocului. Acolo sunt aproximativ 300.000 de români, dar suntem pe punctul de a pierde o luptă. Situația este asemănătoare cu cea din nordul Greciei, unde nu este recunoscută nici o naționalitate pe teritoriul lor. De minoritați se ocupă Ministerul Apărării. Problema e că ne conduc în continuare oameni străini intereselor naționale.

– Cum stă situația la Cernăuți?

– Acolo trebuie să lucrăm pentru ceea ce înseamnă românitate, în caz contrar vom pierde. Anul acesta am fost de trei ori în Cernăuți. Problemele grave: biserica a fost atacată, școlile au fost atacate, iar în Bugeac[1] e și mai rău. Românii au fost despărțiți de sovietici, o parte în Republica Moldova, o parte în Ucraina. Trebuie să punem punct acestei divizări.

”Trebuie să-i încurajăm pe cât mai mulți să acceadă și în Parlamentul României anul viitor”

– În cazul în care nu reușiți să obțineți voturile necesare pentru Parlamentul European, ce veți face?

– Mergem mai departe, indiferent de rezultat, rămânem în lucrarea noastră! Nu se termină nimic pe 26 mai. Noi avem o luptă de dus, care nu se oprește aici. Bineînțeles că ar fi foarte bine să reușim pentru amploarea acestui fenomen. Căile prin care vom acționa vor fi sedimentate, le vom întări pe cele pe care le-am folosit până acum și vom construi forme noi de aschimba lucrurile. Ar fi o mare prostie, din partea noastră, dacă am lăsa armele jos în cazul unei nereușite.

– V-ați gândit la Parlamentul României?

– Trebuie să-i încurajăm pe cât mai mulți să acceadă și în Parlamentul României în alegerile din toamna anului viitor. Mi s-a propus să fiu în Parlamentul României, dar din partea unui partid, lucru care nu mă reprezintă. Nu vreau să acționez la comanda liderilor de partid. Aș fi fost marginalizat și simțeam că aș fi trădat și mișcarea noastră, pentru că nu ar fi fost corect să o alipesc unui partid.

– Apropo de trădare. Mulți spun că în Republica Moldova au fost politicieni care au luptat pentru cauza unionistă, dar ulterior au trădat. Ce garanție avem că George Simion nu va face la fel? Este și el om. Dacă îi pui o grămadă de bani în față, își vede viitorul asigurat și poate că acceptă. Sau poate la un moment dat o să îi fie frică…

– Am mai scris despre pericolul politicienilor unioniști care au trădat: cazul Iurie Roșca este grăitor. În cartea mea, ”Blocați în labirint”, am scris că nu e bine să crezi în lideri, ci să răspândești ideea, să creăm o mișcare de masă, pe ambele maluri ale Prutului. Liderul, chiar dacă ne trădează, poate fi eliminat. Elimini liderul, dar nu și mișcarea. De asta e important ca fiecare să susțină și să se implice, pe bucata lui. Astfel, să rămână în centru concepția, cauza pentru care se luptă, nu susținerea unui lider.

– În Republica Moldova sunt mai multe asociații cu scop unionist. Cum lucrează acestea? Au fiecare liderul lor? Au fiecare acțiuniule lor?

– Am reușit să le unim într-un bloc comun : Blocul UNIREA. Sperăm să reziste, căci la noi la români, cu unitatea uneori este mai greu.

”Sunt român ortodox, n-am lua și nu voi lua bani de la Soros, am stat la masă cu mulți politicieni, dar nu le-am adoptat ideile”

– Din ce trăiți?

– Părinții mei mi-au luat un apartament la 19 ani, am avut doar grija cheltuielilor minime și a întreținerii. Am un magazin de haine în București. Tot ce am făcut noi până acum ca mișcare, am învățat să facem cu resurse minime. Ne prinde foarte bine acum acest lucru pentru că știm cum să facem și fără bani sau cu bani puțini.

– Pe unele rețele de socializare circulă informația că sunteți evreu. Ce le puteți spune acestora?

– În această campanie au spus despre mine că sunt țigan, sau că sunt agentul unor servicii secrete. Pot să spun doar atât: sunt român și sunt botezat creștin ortodox.

– Bunicii, străbunicii dumneavoastră sunt români, evrei?

– Bunicii din partea tatălui sunt din Ialomița, din satul Lilieci, iar bunicii din partea mamei sunt din Răchitosu, comuna Garoafa, județul Vrancea. Atât părinții cât și bunicii și străbunicii mei sunt români, botezați ortodox. Nu trebuie să avem noi grija altor popoare. Să avem grijă de poporul nostru. Să ne iubim țara, dar să nu fim șovini.

– Ați avut legături cu Soros?

– Nu! Am auzit că am colaborat cu Securitatea, că am luat finanțare de la Soros, că sunt omul lui Băsescu sau al unor persoane controversate. Iată că așa aflu și eu de pe internet, de pe unele conturi semnate cu pseudonim, că sunt omul nu știu cui. Nu am luat și nu am de gând să iau bani de la Soros, nici de la organizațiile acestuia.

– Există un site al cărui contact nu îl are publicat și nici nu se poate afla cine este administratorul acestuia. A postat o imagine în care, cu câțiva ani în urmă, erați la o masă cu persoane din anumite partide.

– Da, am stat la masă cu persoane din diferite partide și din spațiul public. Cred că am discutat cu toți. Dacă am stat cu ei la masă nu înseamnă că le-am adoptat ideile.

– Sunt unii care spun că dacă se va uni Basarabia cu România, va scădea economia țării, pentru că Republica Moldova este un stat sărac. Ținând seama că aveți și studii în istorie și economie, ce opinie aveți în această privință?

– Nu avem conducători cu viziune care să gândească în viitor. Cum să arate România peste 10 ani, de exemplu. Sunt prea slabi, nu-și asumă nimic. O țară mai mare e una mai puternică. Punct! În momentul acesta, la nivel mondial se caută entități cât mai mici, mai ușor de controlat. Nimănui nu-i convine să mărească o țară. De asta sunt și influențele acestea separatiste. Ar fi o investiție la început, cum a fost și în cazul celor două Germanii. După 8 ani se iese pe profit. Ai mai mulți bani, ai mai mult teritoriu și mai mulți oameni, trebuie doar să ai voință. În momentul acesta nu se face nimic. Întrebarea la care mi-a fost greu să răspund în acești ani: ”Politicienii ăștia nu sunt în stare să administreze țara aceasta așa cum e ea, tu o vrei si mai mare?”. Suntem făcuți să credem că nu suntem în stare de nimic, că nu ne putem gestiona. Ni se tot repetă că suntem cei mai proști. Nu-i chiar așa. E clar că o țară mai mare e și una mai puternică. Unirea cu Basarabia ne-ar da și o putere sufletească. Noi ca națiune n-am mai avut o victorie de mult timp. Unirea ne-ar dovedi că putem mai mult, ne-ar reporni ca națiune.

– Pe părintele Iustin Pârvu l-ați cunoscut?

– Personal nu l-am cunoscut. Doar am citit despre puterea duhovnicească a părintelui. Sunt mulți oameni de valoare pe care i-a format, pe care i-a lăsat pentru neamul nostru românesc să-i continue lupta. Este un sfânt al neamului!

– Ați avut legături cu anumite mănăstiri în acțiunile civice pe care le-ați intreprins?

– Am colaborat mai mult cu mănăstirile Putna și Oașa, care au vocație misionară. Prin programul pe care l-am făcut cu scopul ca mai mulți tineri de peste Prut să își cunoască țara, am avut contact cu aceste mănăstiri și cu încă câteva care au avut spații suficiente de cazare și disponibilitatea de a se implica. Biserica ne-a ținut aproape ca neam. Îmi amintesc că mă ducea bunica de mic la biserică. Așa am cunoscut folosul legăturii cu Biserica. Acum e greu. Dacă mărturisești că ești apropape de Biserică ești ostracizat. Am văzut la referendumul pentru căsătorie ce s-a întâmplat. Poate că asta a fost și voia lui Dumnezeu ca să ne trezească.

– Ați votat la referendum?

– Am votat ,,DA la referendum’’ și am și promovat participarea prin abțibildurile pe care le-am lipit în orașele țării. Am făcut ce puteam acolo, ce ținea de noi. A fost o manipulare grozavă. Ne-a dezamăgit și pe noi.

”Ne-a interesat să imprimăm în memoria publică un mesaj unionist, nu un nume”

– Asociația pe care ați înființat-o se numește “Acțiunea 2012“. De ce ați ales această denumire?

– Am realizat acțiuni pentru Roșia Montană, pentru arhitectura din București, pentru eroii de la revoluție, începând cu 2006, iar pentru că erau prea multe și ne risipeam energia, am decis în 2011 să ne ocupăm deocamdată doar de Basarabia. Ne-am unit forțele, am ales un nume neutru: ,,Acțiunea’’ pentru că era o acțiune, iar ”2012” pentru că atunci se împlineau 200 de ani de la pacea ruso-turcă prin care a fost ruptă pentru prima dată Moldova în două. Nu am ținut la numele organizației sau la promovarea acestuia, ceea ce acum poate fi considerată o mare greșeală, pentru că acum, în campania pentru Parlamentul European, mă cunosc prea puțini. În această privință ne e mai greu. Dar văd că mulți oameni sunt receptivi, se interesează de noi, cine suntem, ce am făcut până acum. E mai greu, dar noi sperăm că vom reuși. Interesul nostru a fost să lansăm un slogan care să rămână memorabil: ,,Basarabia e România’’. Am scris pe pereți pe drumuri, peste tot, mesajul nostru pentru că pe noi ne-a interesat mesajul, nu denumirea noastră.

– În caz că veți intra în Parlamentul European, ce veți face primul lucru?

– Voi mulțumi celor care ne-au votat, indiferent că vom reuși sau nu. Vom crea în fiecare județ din țară birouri de consiliere gratuită pentru cei care vor să acceseze fonduri europene. Vom realiza o structură la nivel național pentru cei care vor să acceseze fonduri pentru o mică afacere privată. În România, vom deschide cabinete de consiliere pe zone. Un consilier pe Harghita și Covasna, care, zi de zi, să se ocupe de problemele comunității din cele două județe. Pentru aceasta o să am dreptul la 15 consilieri la nivel de țară. Am nevoie de un consilier din Cernăuți, care să se ocupe de românii din Ucraina, unul din Harghita și Covasna și unul din Chișinău, care să se ocupe de românii de peste Prut și tot așa, din comunitățile istorice.

– Care este motivul oficial pentru care vi s-a interzis să intrați pe teritoriul Republicii Moldova?

– Sunt considerat o persoană periculoasă pentru stabilitatea acestui stat artificial. Alt motiv nu mi-au găsit. Am contestat și am câștigat în 2016 când mi s-a pus primas interdicție de acest tip, dar au repetat interdicția și în Anul Centenarului, în 2018, când am făcut marșul pe jos de la Alba Iulia la Chișinău. La mitingurile unioniste veneau tot mai mulți oameni, crește numărul celor care doresc Unirea cu România, ceea ce e de înțeles că i-a deranjat. E nedrept! Nu am încălcat nicio lege, doar acțiunile noastre au luat o amploare prea mare acolo.

– Ca europarlamentar veți putea intra în Republica Moldova?

– Da, bineînțeles. Vor fi delegații în Parlamentul European din care voi face parte, inclusiv cea pe R. Moldova. De fapt, acesta a fost unul dintre lucrurile care m-au determinat să candidez la europarlamentare. Noi trebuie să ducem cauza asta la bun sfârșit. Acum vom încerca și de la un alt nivel.

– Ați accepta o întâlnire cu Putin despre acest subiect?

– Granița de la Prut nu servește decât unor interese de la Chișinău. Da, m-aș întâlni să discut cu el, dacă aș avea o funcție de reprezentare publică. Cred că președintele României asta ar trebui să facă. Noi avem resurse enorme la nivel de stat. Avem un întreg aparat birocratic care ar putea fi făcut să muncească și în interesul poporului român, dar nu e interesul acesta.

– Câte voturi sunt nevoie pentru un independent să intre în Parlamentul European, din partea României?

– 3,03% din totalul voturilor valabil exprimate. La o prezență medie de 32%, cum a fost până acum, înseamnă 160.000-170.000 voturi. E greu să capeți notorietate la nivel național, neavând televiziuni, presă proprie sau pârghii necesare de difuzare. Dar avem credința că vom reuși.

 

A consemnat prof.

Cristian Marc

[1] Este un amestec de populație (români, găgăuzi, ucraineni, bulgari etc.). E Basarabia istorică, în regiunea Odesa a Ucrainei. Nu este o etnie predominantă. – explicație oferită de George Simion.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost

Un comentariu la „”Avem o luptă de dus și ea nu se oprește în Parlamentul European””

  1. Hristos a inviat!Vă vom vota toţi cei care am fost şi la Referendumul pentru Familie(sper).Doamne ajuta.

Comentariile sunt închise.