La Editura Serafica a văzut lumina tiparului o carte de referință, „Embrionul uman, o persoană care trebuie protejată. O analiză antropologico-etică din perspectiva Magisteriului Bisericii Catolice”, scrisă de Pr. Dr. Adrian Măgdici, OFMConv., și tradusă din italiană de Remus Tanasă.
Orice intervenție asupra vieții, îndeosebi asupra celei umane, implică o serie de consecințe de natură etică. Bioetica s-a individualizat ca disciplină a eticii aplicate începând din anii 1970, când cerința unei dezbateri și găsirea unor metode despre alegerile morale ale personalului din domeniul medical, în fața descoperirilor din genetică și a noilor tehnici medicale, devine o necesitate.
Când avem în vedere persoana umană, mai precis embrionul și fătul, urmările intervențiilor medicale depind de valoarea pe care o dăm acestora. Cu cât știința și tehnica ne oferă posibilitatea de a ne crește tot mai mult puterea asupra celorlalți, societatea pare să uite de valorile fundamentale ale persoanei. Autoritățile naționale și internaționale, care au menirea să afle echilibrul dintre etică și drepturi, nu ar trebui să piardă din vedere faptul că dreptul are limitele sale și că nu este în măsură să prevadă toate situațiile morale spinoase, mai ales acolo unde în joc intră însăși viața persoanei umane sau chiar integritatea familiei.
Cartea ”Embrionul uman, o persoană ce trebuie protejată. O analiză antropologico-etică din perspectiva Magisteriului Bisericii Catolice”, scrisă de pr. Adrian Măgdici, încearcă să demonstreze că embrionul este o persoană umană reală, că, în fapt, omul este o persoană încă de la concepere și că tehnicile medicale, tot mai perfecționate, implică o serie de amenințări la adresa sa încă din stadiile timpurii de dezvoltare, adică înainte de naștere. Prima parte a cărții reprezintă o sinteză a dezvoltării biologice a embrionului și este fundamentală pentru toată cercetarea. Noțiunea de persoană a apărut în teologia creștină și când o folosim pentru a ne referi la om nu trebuie să uităm că, dincolo de ceea ce putem vedea, cu ochii noștri sau ai științei, izvorul vieții este Dumnezeu.
Învățătura sau Magisteriul Bisericii Romano-Catolice reprezintă „comunicarea adevărului lui Dumnezeu despre om şi mântuirea sa”. Învățătura Bisericii ”nu este o opinie”, spune Cardinalul Angelo Amato, care recunoaște că în rândul credincioşilor există o slăbire ”a acelui simţ eclezial pe care sfinţii îl descriau ca `a iubi Biserica şi a simţi cu Biserica`”. De aceea „magisteriul nu este auzit, sau este respins”. Prelatul a continuat arătând că lipseşte „ascultarea credinţei şi încrederea în eficacitatea Cuvântului lui Dumnezeu în a ilumina istoria noastră personală şi comunitară. Adevărului lui Dumnezeu i se preferă opinia lui `eu`”. Dificultăţile de comunicare ale Bisericii trebuie să ţină cont şi de „extrema sărăcie culturală a majorităţii credincioşilor creştini”. De aceea este nevoie de profesionişti, în special laici, care să cunoască ambele limbaje: al comunicării şi al teologiei.
Pr. Adrian Măgdici este specialist în bioetică. Domnia sa s-a născut în 1976 în comuna Horlești (jud. Iași). A urmat Seminarul Liceal Franciscan din Roman, a studiat în cadrul Institutului Teologic Franciscan din Roman și în cadrul Facultății Pontificale „San Bonaventura” din Roma (Italia), absolvind în 2002. Urmează studii postuniversitare la „Accademia Alfonsiana” (Roma), unde obține masterul în teologie morală (2004). Din 2005 până în 2017 predă diferite cursuri cu specific moral și bioetic la Institutul Teologic Franciscan din Roman. Tot la Roman, în anul 2005, după ce în 2003 devenise pe deplin frate franciscan, este hirotonit preot în cadrul Ordinului Fraților Minori Conventuali.
Această traducere vede lumina tiparului la câțiva ani de la publicarea, sub egida Academiei „Petru Tocănel” din Roman, a cărții „L’embrione umano, una persona da difendere. Analisi antropologico-etica alla luce del Magistero della Chiesa Cattolica” (Editura Serafica, Roman 2016). Originalul italian a cunoscut un îndelung proces de sedimentare, întrucât este rodul unei cercetari mai vechi, finalizată în 2004, grație căreia pr. Adrian a obținut diploma de master în Teologie Morală la „Accademia Alfonsiana” din Roma. De-a lungul anilor, pr. Adrian a publicat diferite articole în reviste literare precum Vatra, Memoria și Città di Vita, ori în reviste cu caracter academic, precum Studia UBB Theol. Cath. Lat., Studia UBB Bioethica, Transilvania, Agathos etc.
Cartea a fost tradusă de Remus Tanasă, doctor în istorie, cu masterat şi licenţă la Perugia şi cercetător pasionat de istoria intelectuală.
- Ceva despre pandemie - 17 martie 2020
- O carte despre embrionul uman, ca persoană ce trebuie apărată - 8 octombrie 2019
- Societatea de Cultură Macedo-Română împlinește 140 de ani de la înființare - 20 septembrie 2019