Sînt oameni cărora oricît de mult le-ai ierta te vor urî și mai mult și oricît de mult le vei dărui vor căuta să-ți răsplătească mai abitir prin cuțite înfipte în spate. Un astfel de om este Mihai Gheorghiu, fostul reprezentant al comitetului de inițiativă pentru modificarea Constituției în sensul redefinirii căsătoriei.
L-am iertat că i-a îndepărtat din comitetul de coordonare al Coaliției pentru Familie pe cel care a fost doctrinarul acestei mișcări, Bogdan Stanciu, și pe cel care a muncit cel mai mult în teritoriu, pentru a alcătui grupurile de voluntari și pentru a ține permanent legătura cu ele, Ionuț Șolea, imediat după ce au fost strînse cele trei milioane de semnături pentru referendumul pentru căsătorie și fără să aibă nici o cădere morală, nici un motiv solid sau vreo calitate oficială să o facă. S-a bazat numai pe bunul simț al celor doi, care n-au vrut ca o luptă internă să prejudicieze o cauză mult mai mare.
L-am iertat pentru că m-a determinat pe mine să părăsesc comitetul central de coordonare, sub pretextul că activitatea mea publicistică și a revistei Rost dăunează imaginii Coaliției. Deși iarăși nu avea nici o cădere morală, nici un motiv real și nici vreo calitate oficială din care să o facă. Am cedat pentru că n-am vrut ca un scandal public să afecteze munca a mii de oameni și să dăuneze refrendumului.
(Repet, Gheorghiu era doar reprezentantul grupului de inițiatori oficial – care fusese desemnat de ONG-urile care alcătuiau Coaliția și care nu se subordonau în nici un fel grupului de inițiatori.)
L-am iertat că s-a ițit ca păduchele în fruntea CpF, fără să-l pună nimeni acolo, fără să aibă nici o calitate morală sau legală, folosindu-se de nevoia CpF de a avea un purtător de cuvînt (dar nu de un satrap).
L-am iertat pentru că a încercat să obțină, într-un mod penibil, din partea ONG-urilor fondatoare ale Coaliției recunoașterea lui ca reprezentant legal pentru toate, întrucît Coaliția era una informală, nu persoană juridică. Nu era nevoie nici pe departe de un reprezentant unic, drept pentru care Asociația Rost, al cărei președinte eram și sînt, nu i-a dat nici un mandat. În consecință, mi-a pus gînd rău.
L-am iertat că a inițiat și a încheiat protocoale de susținere a referendumului cu PSD și PNL, deși nu avea nici o calitate oficială de reprezentare a CpF, iar majoritatea membrilor comitetului de coordonare nu au fost de acord.
L-am iertat pentru că a respins oferta de colaborare făcută CpF de către o alianță de ONG-uri care nu (mai ) erau în CpF, pentru a ne coordona acțiunile în campania ”electorală”. Asociația Rost era parte a acestei alianțe, după retragerea din CpF.
L-am iertat pentru că a înființat o organizație căpușă, prin care a încercat să preia capitalul de imagine al Coaliției pentru Familie.
L-am iertat pentru că, odată ce l-a îndepărtat pe Ionuț Șolea, a avut o comunicare dezastruoasă cu voluntarii din teritoriu, de pe picior de stăpîn, fapt pentru care mulți au rămas inactivi, alții s-au retras supărați, iar rezultatul s-a văzut în campania ”electorală” pentru referendum.
L-am iertat că a abandonat practic Coaliția pentru Familie, după ce s-a folosit de ea și a considerat că e compromisă, odată cu eșecul referendumului.
L-am iertat că, după invalidarea referendumului, a refuzat să facă pasul logic: să construiască o alternativă politică pentru milioanele de persoane care au votat ”Da” la referendum.
Și apoi am acceptat să public o carte despre referendumul pentru căsătorie, alcătuită de un jurnalist creștin, bun și serios, Cristian Curte ( lucrează de două decenii la Radio România, Formula As, Lumea monahilor, Lumea credinței), în care apărea cu un interviu și Mihai Gheorghiu. Am zis că a făcut și el ceva bun printre toate relele, a încasat și multe de la adversarii noștri comuni, a fost implicat în fenomen și merită să fie prezent. Intuiția mi-a spus să nu fac nici un compromis în ce-l privește, dar n-am ascultat-o, închipuindu-mi, naiv, că va fi învățat și el ceva din toată bătălia pentru referendum.
Mai mult, l-am invitat la lansarea cărții, organizată aseară la Facultatea de Teologie, în prezența și cu participarea părintelui decan Ioan Moldoveanu și a purtătorului de cuvînt al Patriarhiei, care a fost și moderator, dl Vasile Bănescu.
Atît dl Bănescu, cît și autorul cărții, Cristian Curte, s-au întrecut în a-l lăuda pe Mihai Gheorghiu, deși mai cunosc și ei niște lucruri.
Ce nu i-a plăcut lui Gheorghiu de a scris pe Facebook, imediat după lansare, un atac nedem, plin de minciuni sfruntate și considerații mizerabile, la adresa evenimentului și a cărții?
Vă spun ce: faptul că nu a fost declarat realizatorul unic și irepetabil al referendumului, că nu i s-a făcut o mică statuie în holul facultății și că nu am căzut cu toții în genunchi să-i mulțumim pentru onoarea ce ne-o face de a fi prezent. Atît.
A, și încă ceva: faptul că mi-am permis să spun că referendumul nu l-a făcut el, ci experții din spatele mișcării, întreaga echipă de coordonare din București și, nu în ultimul rînd, cei 80 de mii de voluntari, coordonați mai ales prin strădania lui Ionuț Șolea.
Și încă: faptul că am rostit un alt adevăr dureros, anume că doctrinarul mișcării a fost Bogdan Stanciu.
Ba poate și că la tribună a fost invitat Mihail Neamțu, care a dus, de asemenea, o muncă uriașă de trezire a conștiințelor în campania pentru referendum și care a avut un discurs strălucitor, ca de obicei. Am văzut că nu a fost fericit nici cu prezența în carte a lui Mihail Neamțu. I se părea că-i știrbește aura. Are și el dreptate, nu se poate măsura în nimic cu Mihail Neamțu.
Aceste lucruri l-au determinat să vitupereze contra lui Cristi Curte, contra organizatorilor evenimentului și a unor vorbitori nenumiți. În plus, l-au împins să mintă cu nerușinare, să pretindă că la manifestare a fost atacată Biserica (în prezența a numeroși preoți profesori și a purtătorului de cuvînt al Patriarhiei, da!) și că discursul din carte este unul anti-ortodox.
Ca să pricepeți cît de mare e minciuna, aflați că despre această carte s-a difuzat deja o emisiune la Trinitas Tv luni și azi și că, reiau, manifestarea a fost sub patronajul Bisericii noastre ortodoxe. La manifestare a filmat totul și Trinitas Tv.
Am fost șocat să văd cît venin a putut vărsa pe tastatură, după ce am plecat de la eveniment strîngîndu-ne mîinile.
După supărarea inițială, care m-a făcut să scriu toate cele de mai sus, ca să fie știute măcar acum, dacă nu le-am dezvăluit la vremea cuvenită, din rațiuni superioare, m-a cuprins o mare milă pentru Mihai Gheorghiu.
La drept vorbind, cum o fi trăind el cu atîta frustrare, atîta micime sufletească, atîta dorință de revanșă față de persoane care nu i-au greșit cu nimic și care, dimpotrivă, l-au îngăduit, l-au iertat și l-au sprijinit după puteri? Este teribil ce e în inima lui.
Din păcate, văd că destui oameni pe care îi consideram onorabili, cu unii cunoscîndu-mă de mult, îi dau crezare ”în orb”, fără să fi citit cartea și fără să fi fost la lansare. Cu atît mai greu îmi este să-i înțeleg cu cît ei știu că nu aș fi putut gira o carte anti-ortodoxă. Mai mult, numele autorului e o garanție în sine. Iar de numele celor intervievați nici nu mai vorbesc: Teodor Baconschi, Vasile Bănescu, Radu Carp, Pavel Chirilă, Răzvan Codrescu, Mihai Gheorghiu, Sorin Lavric, Mihail Neamțu, Preot Constantin Necula, Costion Nicolescu, Adrian Papahagi, Preot Radu Preda, Claudiu Târziu și Marius Vasileanu.
Mă gîndesc că multe mai ascund inimile oamenilor și că diavolul se distrează copios ațîțîndu-i pe creștini unii împotriva altora, mai ales în post. Și, ca să nu-mi mai fac păcate cu ei, îi voi ocoli de acum înainte. Voi aștepta pînă vor găsi de cuviință să-și ceară iertare pentru gestul lor, așa cum mulți au făcut-o cînd alți falși luptători pentru valorile creștine și naționale, gen Victor Roncea, mă împroșcau cu noroi iar ei credeau. Căci e mult mai ușor să crezi răul despre un om, pentru că îl coboară în ochii tăi și te face pe tine să pari mai sus, decît să crezi binele.
Pînă atunci, vă îndemn să citiți cartea Șocul referendumului, de Cristian Curte, și să urmăriți filmul lansării. Vă veți lămuri singuri pe cine a găbjit necuratul de data asta. Dumnezeu să ne păzească!
- Libertate, unitate, credibilitate* - 9 august 2024
- Noi și ”Înalta Poartă” - 8 aprilie 2024
- SUA – UE – România, sub spectrul acelorași amenințări - 26 februarie 2024
Chiar dacă aveți dreptate 200% era mai bine să fi scris asta după post.
Cred ca mai bine era daca i-ati fi comunicat fiecare problema, pe care ati expus-o, la momentul potrivit – adica in preajma momentului producerii. Ati fi evitat ruptura asta jenanta si i-ati fi dat repectivului o cale de revenire mai usoara.
Usor de zis, mai greu de facut. E dificil si pt. cel in cauza si pt. cei care interactioneaza cu el, sa ai de-a face cu un caracter care se vrea „prima intaia dintre toti, cel mai destept, cel mai cu mot, etc.”.
E foarte bine acum!Înainte,nu era copt,deci nu era definit si se putea viclean răstălmăcii că sînt niste imaginații conspirative.Acum este potrivit, pentru a oprii celulele canceroase sa nu se raspîndeasca la un alt nivel..Mai bine te desparti nobil si onest de un om pana mai exista un minim respect si fiecare-si vede de drumul lui decît sa erodezi respectul care orcind la o luminare sau o reveletie din partea celui închis,frustrat si virusat de spini geloziei succesului aproapelui ,poate dospi o din nou împreuna lucrare.Cetatea nu poate astepta pana fiecare face alegere din ce postura lupta sau marturiseste Adevarul care ne face liberi.