Opinii în epoca pandemiei COVID 19 – Sucharit Bhakdi: ”Sinucidere colectivă pentru o nălucire”

de

În epoca pandemiei COVID-19, regula este de a fi mediatizate doar acele știri sau voci care aparțin sau susțin poziții oficiale globaliste. Se afirmă că ne aflăm în fața unei primejdii cu care omenirea nu s-a mai întâlnit (o adevărată apocalipsă) ceea ce justifică luarea unor măsuri excepționale de izolare și de distanțare socială. Dar există țări care nu s-au aliniat acestui curent (Suedia, Olanda) și oameni de știință care au criticat măsurile ineficiente, abuzive și, uneori, aberante luate la nivel global.

De exemplu, Dr. Wolfgang Wodarg, (pneumolog, fost președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care în 2009 a dezvăluit conflicte majore de interese ale experților OMS în pandemia de gripă “porcină”) Dr. Joel Kettner (profesor de Sănătate Comunitara la Universitatea Manitoba, director medical al Centrului Internațional pentru Boli Infecțioase), Dr. John Ioannidis (profesor la Universitatea Stanford și director al Centrului de Cercetare – METRICS, redactor-șef al Jurnalului European de Investigații Clinice), Dr. Yoram Lass (fost director în Ministerul Sănătății din Israel, decan al Facultății de Medicină din Tel Aviv), Dr. Pietro Vernazza (profesor elvețian de Boli Infecțioase și de politici de sănătate), Frank Ulrich Montgomery (fost președinte al Colegiului Medicilor din Germania și vicepreședinte al Asociației Medicale Mondiale), Dr. Hendrik Streeck (profesor de virologie și director al Institutului de Virologie și Cercetări HIV – Universitatea Bonn), Michael T. Osterholm (profesor și director al Centrului pentru Cercetări și Politici de Boli Infecțioase – Universitatea din Minnesota), Dr. Peter Goetzsche (profesor de proiectare și analiză de cercetare clinică la Universitatea din Copenhaga și fondator al Cochrane Medical Collaboration), Mihai Netea (cercetator la Universitatea Radboud din Nijmegen, câștigator al premiului Spinoza, în valoare de două milioane şi jumătate de euro), Sucharit Bhakdi etc.

Deoarece opiniile lor sunt “cenzurate” în Romania voi încerca să le prezint într-o serie de notițe. Încep cu una dintre cele mai autorizate voci: Sucharit Bhakdi.

Sucharit Bhakdi (născut la 1 noiembrie 1946 în Washington, DC) a studiat medicina la Universitatea din Bonn (1963 – 1970), cu o bursă a Serviciului German de Schimburi Academice. În februarie 1971, și-a susținut doctoratul. Din 1972 până în 1974 a beneficiat de o bursă de la Fundația Max Planck la Institutul Max Planck pentru Imunobiologie din Freiburg, iar între 1974 – 1976 a primit o bursă de la Fundația Alexander von Humboldt la același Institut. După o ședere de un an la Universitatea din Copenhaga, a lucrat din 1977 până în 1990 la Institutul de Microbiologie Medicală din cadrul Universității Justus Liebig din Gießen. A fost profesor de microbiologie medicală (din 1987) la universitățile din Freiburg, Gießen și Mainz. Bhakdi s-a pensionat la 1 aprilie 2012, dar și-a continuat activitățile de cercetare ca profesor invitat la Universitatea Christian-Albrechts din Kiel. În 1978, Bhakdi a descoperit prima proteină, care atacă membrana celulară și determină formarea unui por, deschizând un nou domeniu de cercetare. Astăzi, se știe că marea majoritate a bacteriilor patogene produc pori care afectează celulele gazdă. Are 250 de articole științifice listate la PubMed, precum și numeroase alte articole și capitole de carte. Între 1990 – 2012, a fost redactor-șef la Revista de Microbiologie medicală și imunologie (o revistă științifică fondată de Robert Koch). Împreună cu Karina Reiss a publicat Infecții cu spectru larg. Mituri, amăgiri și realitate. Goldegg, Viena 2016, o carte de mare succes. Bhakdi este unul dintre cei mai citați cercetători medicali din Germania. În decursul carierei, a primit peste 13 premii și distincții.

În acest an, în intervalul 19 – 22 martie 2020, Bhakdi a publicat trei videoclipuri în care a criticat măsurile luate la nivel mondial împotriva pandemiei COVID-19, despre care crede că se bazează pe o interpretare greșită a rezultatelor testelor și a numărului de infecții.

Argumentația sa are un singur punct sensibil, care a fost intens speculat de știința “oficială” : simplificarea potrivit căreia doar factorii de mediu au dus la decesul a 500 de persoane/zi, în Italia (din cauza calității aerului, care ar fi determinat apariția unor afecțiuni pulmonare preexistente). Poate chiar așa o fi? În rest, opiniile sunt concludente și pertinente.

Prof. Dr. VASILE ASTĂRĂSTOAE

  • Articol preluat de pe pagina personală de Facebook a autorului.
    Dl. Dr. Vasile Astărăstoae este profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași.

 

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost