Incep cu cele doua intrebari principale si cateva subsecvente:
1. De ce ati inchis parcurile capitalei? Nu exista niciun argument sustenabil ca aceasta masura ar fi utila in combaterea epidemiei, in schimb este contraproductiva pentru starea de sanatate a populatiei.
2. De ce pe strada, in aer liber, oamenii nu au voie sa circule pe jos in grupuri mai mari de 3 persoane, dar in masinile personale, adica in spatii mici, inchise, au voie ? De ce maxim trei persoane si nu maxim patru sau cinci? De ce trei si nu doua?
Sunt intrebari cat se poate de serioase la care, in calitate de cetatean al Romaniei si locuitor al capitalei, platitor de taxe la bugetul central si local, astept raspuns clar, onest si oficial. Intre timp, ofer cateva argumente si indicii ajutatoare:
Probabilitatea de infectare cu orice virus care se transmite la fel ca SARS-CoV2 – si sunt multi, si toti ucid more or less – este mult mai mare in spatii inchise decat in aer liber [1] [2]. Cu cat sunt mai mici spatiile, cu atat mai mare concentratia virusului in cazul in care in incinta exista purtatori. Care purtatori, in cazul acestui coronavirus, pot fi asimptomatici sau cu simptome usoare, deci greu spre imposibil de identificat sau suspectat, oricata bunavointa ar avea. Nu, in afara de „testul de 5 minute”, testul american Abbott [3], pe care nici americanii nu il au la dispozitie decat in numar limitat, in general pentru personalul medical sau militar din zonele de risc, nu ai cum sti cine sunt purtatorii sau suspectii de SARS-CoV2 din incintele susmentionate.
In concluzie, in masini mici sau mari, in metrou, autobuze, trenuri, ambulante, dube de politie si jandarmerie, supermarketuri, hipermarketuri, piete agroalimentare acoperite, in interiorul spatiilor de carantina, spitalelor, birourilor si in general al tuturor spatiilor publice inchise fizic dar deschise accesului mai multor persoane – pentru ca n-aveti incotro, nu ne puteti zidi pe toti in casa, asa cum si-ar dori unele genii urgentiste – riscul de contagiune este infinit mai mare decat in aer liber. Lasa ca-n aer liber e mult mai simplu sa pastrezi „distanta sociala” decat in spatii inchise.
In general, nu doar in vremuri de epidemie, soarele, spatiile deschise, verzi – oxigen/fotosinteza, mai tineti minte de la scoala generala? – si miscarea prin aer liber sunt sanatate curata. Sanatate fizica si psihica, imunitate crescuta, oxigenare, eliberarea de toxinele trupului si mintii, deci rezistenta mai mare la imbolnavire. Nu asta vreti? O populatie mai sanatoasa la trup si la cap? Nu pentru binele si sanatatea publica luati masurile astea de urgenta pentru limitarea epidemiei?
Ar fi bine de retinut, de asemenea, ca, niciodata in istoria omenirii, carantina – care acum se numeste corect politic autoizolare, desi este izolarea drastica si fortata – nu a rezolvat pandemia odata ce a devenit pandemie. [4] Regulile de igiena si de protectie personala liber consimțite si aduse la cunostinta publica permanent, onest si corect, plus tratamentul bolnavilor – exista medicamente si terapii, nu mai mintiti -, starea de sanatate cat mai buna a populatiei, adica rezistenta naturala la imbolnavire, si bunul Dumnezeu au stins pandemiile. Intotdeauna. Asa va fi si acum.
Pe de alta parte, limitarea drastica a liberei circulatii si carantina impuse cu forta de autoritati, sanctiunile si incalcarile dramatice ale libertatilor individuale, au generat intotdeauna frica si neincredere in guvernanti, impiedicand astfel combaterea eficienta a contagiunii si consecintelor ei negative. Nu de frica si neincrederea populatiei in autoritati este nevoie in momente de criza, ci de cooperare si solidarizare benevola. Informarea si comunicarea oficiala corecta, empatica si onesta cu cetatenii, adica increderea si respectul autoritatilor fata de cetateni, fata de viata si libertatile lor esentiale, responsabilizeaza infinit mai mult si mai bine decat manipularea lor prin frica, amenintare si abuz de forta coercitiva. Din pacate, actualii guvernanti de pandemie nu vor sau nu pot sa inteleaga.
Urmaresc din luna ianuarie, comparativ, evolutia acestei epidemii mai ales tarile europene si cele cat de cat democratice. Dupa rezultate, in Europa, cel mai prost stau tarile si regiunile unde guvernele au recurs inaintea noastra la cele mai drastice restrictii interne ale libertatilor individuale. Italia, Spania, Franta. Tari la fel de mari si dezvoltate (Germania, UK) stau mai bine. Dupa rezultate, se pare ca izolarea fortata excesiva nu reduce numarul de victime, nici nu modifica evolutia naturala a epidemiei. In schimb, submineaza fantastic starea de sanatate (fizica si psihica) a populatiei si increderea in guvernanti – esentiale pentru depasirea cu costuri cat mai mici a epidemiei.
Combaterea eficienta a pandemiilor nu este in primul rand despre starea sistemului de sanatate publica – care este cum este in fiecare loc, si nu poate fi schimbata peste noapte – ci despre inteligenta, onestitatea si transparenta guvernarii care asigura solidaritatea si cooperarea voluntara a populatiei. Incoerenta si restrictiile inutile genereaza ostilitate si frica de autoritati care, suprapuse peste frica de imbolnavire, peste anxietatea de izolare si frustrarile datorate restrictiilor excesive sunt o combinatie dezastruoasa si nu ajuta pe nimeni.
Nu trebuie sa fii vreun geniu al epidemiologiei, politicii sau managementului de criza ca sa intelegi lucrurile astea. Trebuie sa ai doar bun simt si minte.
