Săptămâna Mare a Ortodoxiei în vremuri de pandemie

Aceste zile în care Biserica Ortodoxă rememorează Sătămâna Patimilor care va culmina cu răstignirea, îngroparea şi Învierea Mântuitorului, au un caracter nemaiîntâlnit până acum. Pandemia COVID-19 a impus în practic toate ţările lumii restricţii în privinţa întregii vieţi sociale, care afectează şi libera manifestare a credinţei religioase. Excepţiile sunt puţine. Dar să trecem în revistă situaţia actuală din principalele ţări ortodoxe.

Grecia – bisericile sunt permanent închise, doar slujbele de Paşti vor avea loc, însă fără credincioşi. Rusia, Ucraina, Serbia şi România – slujbele au loc fără credincioşi. Bulgaria şi Georgia – bisericile sunt în continuare deschise, dar slujbele se ţin cu măsuri de protecţie. E de remarcat faptul că în Bulgaria participarea credincioşilor în aceste săptămâni este una foarte redusă.

Să privim acum graficele. În prima diagramă sunt redate numărul cazurilor curente din aceste ţări, iar în cea de-a doua numărul deceselor. În ambele cazuri am redat şi cifrele raportate la 1 milion de locuitori, spre o mai bună comparaţie (prin clic pe imagine aceasta poate fi mărită).

Se poate observa că numărul cazurilor COVID-19 din Georgia este unul practic insignifiant, chiar dacă îl privim relativ la milionul de locuitori. Nici în Bulgaria numărul cazurilor nu este unul dramatic. Nu e de mirare că în aceste două ţări situaţia la nivel naţional nu a putut aduce argumente suficiente pentru a restricţiona practicarea normală a religiei. Undeva la mijloc se situează Grecia, unde nu se desfăşoară deloc slujbe. Raportat la 1 milion de locuitori, Ucraina e pe acelaşi nivel cu Grecia. Ţările care stau cel mai „rău” din acest punct de vedere sunt România şi Rusia. La numărul total, datorită populaţiei numeroase, evident că Rusia conduce în topul cazurilor, dar raportat la 1 milion de locuitori curba Rusiei o urmează aproape identic pe cea a României, care la capitolul decese raportate la 1 milion de locuitori, stă cel mai „rău” din principalele ţări ortodoxe pe care le-am comparat aici.

După cum se poate vedea, în majoritatea acestor ţări ortodoxe participarea credincioşilor la slujba din Noaptea de Înviere nu este posibilă. În Serbia, Sfântul Sinod a solicitat însă oficial guvernului permisiunea ca acei credincioşi care nu se află în carantină sau auto-carantină să poată participa la Sfânta Liturghie în duminica Paştilor, între orele 5-10. Nu e vorba însă de noaptea de Înviere şi nu ştim care va fi răspunsul autorităţilor. În Georgia, unde slujbele sunt în continuare permise, dar cu măsuri corespunzătoare de distanţare socială, se pot vedea pe podelele Catedralei „Sfânta Treime” precum şi în curtea acesteia marcaje menite să indice locul unde pot sta credincioşii care asistă la slujbe.

Ne putem întreba: oare aceste marcaje, alături de un serviciu bine organizat de voluntari, care să vegheze la respectarea lor, nu ar fi putut fi o idee demnă de preluat şi de către Biserica Ortodoxă Română? Vocile care solicită deschiderea Bisericilor de Paşti se înmulţesc, iar dezamăgirea produsă de situaţia actuală este de înţeles. Dar întrebarea esenţială este: cine îşi poate asuma o desfăşurare într-o disciplină perfectă a slujbelor, mai ales a celor din noaptea de Paşti? Chiar cu ipotetice marcaje şi cu servicii de ordine? Răspunsul cred că poate fi dat doar privind contextul celorlalte Biserici Ortodoxe şi mai ales evoluţia curentă a pandemiei din fiecare ţară în parte. Pe de altă parte, gândindu-ne că îmbulzeala din noaptea Învierii ar fi fost inevitabilă, cu toate măsurile organizatorice care s-ar fi luat, totuşi, exemplul Serbiei ar putea fi unul realist şi realizabil: solicitarea permisiunii pentru participarea credincioşilor Sfânta Liturghie din Duminica Paştelui, cu toate măsurile de rigoare, amintite mai sus (modelul georgian al marcajelor dublat de un serviciu de voluntari menit să asigure desfăşurarea slujbei în bună rânduială). Aceasta ar fi poate ceva de domeniul posibilului.

Pe de altă parte, deşi din graficele prezentate mai sus ar reieşi că România stă destul de prost în comparaţie cu celelalte ţări ortodoxe, în realitate, comparând cu ţări vest-europene de proporţii similare, stăm de fapt destul de bine.

Diagrama de mai jos a fost produsă de site-ul https://david-rossell.shinyapps.io/covidapp/ în care pot fi selectate ţările dorite. Olanda, o ţară cu o populaţie comparabilă cu a României, are o curbă a cazurilor curente mult peste a noastră. Celelalte ţări din acest grafic, Austria, Cehia şi Suedia au o populaţie de ordinul a jumătate din cea a ţării noastre. Totuşi, numărul cazurilor din Austria e comparabil cu al Olandei, deşi acum curba Austriei a depăşit maximul iar numărul cazurilor curente începe să scadă tot mai mult. Suedia şi Cehia au curbe aproximativ identice cu a României, deşi la jumătate din populaţia ei.

În concluzie: dacă raportat la celelalte ţări ortodoxe România stă destul de prost, situaţia ei e actualmente incomparabil mai bună decât în majoritatea ţărilor occidentale.