PNL îl susține pe Nicușor Dan din prostie sau pentru că face blat cu PSD?

Sincer, omul acesta pare cu totul rătăcit, depășit de ceea ce are să vină mâine, poimâine, în viața lui sau a Bucureștiului. Nu are carisma, vorbește greoi, spune platitudini la tot pasul, dna Firea – Atenție, nu sunt PSD-ist! – este cu cel puțin două clase deasupra lui și îl va face praf… De dragul Bucureștiului, aș fi vrut să văd candidați puternici, iar cel mai bun, bineînțeles, să câștige!

Dl. Nicușor Dan a vorbit despre copaci, monumente istorice, educația sexuală în școli… Nu că n-ar fi importante și aceste lucruri, dar un primar ar trebui să fie un lider mai întâi, nu un amărât de birocrat care stă cocoțat în nu știu ce comitet tehnic. Acest amănunt este însă peste poate, indezirabil cu starea de fapt și cu clișeele la care ilustrul Nicușor Dan apelează.

La nicio întrebare n-a răspuns direct. Aerian cum e, nici nu avea cum. A bătut câmpii cu „auditul”, tărăgănând, înclinând discuția spre zone banale, plafonând-o, eschivându-se, de fapt.
Reporterul îl privea, părând năucit.

Cu o asemenea „speranță” a politicii românești, m-am gândit, PNL-ul usr-ist va cădea cu siguranță în groapa hâdă în care-a vrut să arunce tot balastul și rebuturile de care-odată s-a dezis.

Ceea ce este și mai trist însă e faptul că în toate țările care se respectă, un lider are o platformă de idei, punând oamenii pe primul loc!, căci el este un reformator și un modelator de conștiințe, nu un pompier de serviciu, care acționează instinctual.

Dâmbovița curge în continuare însă și, odată cu ea, demagogia și prostia își dau mâna la noi! Păcat de bucureșteni! Păcat de aceste partide mari, care-și dispută teritorii și care-și aruncă în luptă probabil oamenii la care pot să renunțe cel mai ușor! Păcat că nu înțeleg că nu este de ajuns să ai două mâini și două picioare și o gură mare pentru a fi politician! Trebuie să mai fi și competent. De competență însă au auzit prea puțini!

Și, încă un lucru oribil! De ce, Dumnezeule, se vopsesc toți?! Când am văzut lațele, scuze!, cârlionții rebeli ai lui Nicușor Dan, înnegriți cu tăciune, m-am gândit dacă și omul acesta a înnebunit, arătând ca un, scuze din nou!, fătălău… De ce oare nu sunt în stare unii bărbați să-și poarte cu demnitate părul încărunțit?! De ce le este rușine cu vârsta pe care o au?

Nu știu! Dar, dacă aș candida la Primăria Bucureștiului, niciodată nu m-aș spoi, boindu-mă pe față sau în cap, schimbându-mi chiar și caracterul. Oamenii nu se impresionează și nici nu se conving prin fălnicia podoabei capilare și nici prin sărăcia de idei.