România se află într-o situație economică dificilă, nu doar datorită pandemiei, ci și modului defectuos în care a acționat guvernul Orban. Acest guvern nu a fost capabil să susțină firmele și locurile de muncă afectate de criza de sănătate publică. Mai mult, a înregistrat și o creștere mare a deficitului public. Pe scurt, a îndatorat țara fără ca banii împrumutați să susțină economia sau populația.
1. Cerem guvernului și majorității parlamentare să informeze, de urgență, parlamentul asupra negocierilor cu Comisia Europeană și să organizeze o dezbatere națională asupra căilor de a ieși din procedura de deficit excesiv.
Pe 29 decembrie, ministrul de finanțe, Alexandru Nazare a primit de la Valdis DOMBROVSKIS, vicepreședintele Comisiei și de la Paolo Gentiloni, comisar pentru afaceri economice și monetare, o scrisoare care cere guvernului să înceapă imediat negocieri cu Comisia privind procedura de deficit excesiv.
În această scrisoare, Comisia Europeană cere guvernului să nu majoreze nicio cheltuială permanentă din buget (adică salarii, pensii și cheltuielile cu sănătatea). De asemenea, i se solicită guvernului să aibă în vedere atât creșterea veniturilor la buget (care poate însemna o creștere de taxe) cât și reducerea cheltuielilor (care poate însemna concedieri).
Comisia arată că, în 2020, s-au cheltuit pentru compensarea efectelor pandemiei doar 1,4 % din PIB, dintre care 0,4% a fost finanțat de Comisia Europeană. Dacă ceea ce ne spune Comisia este adevărat, înseamnă că guvernanții ne mint atunci când se laudă că au cheltuit de trei ori mai mult pentru combaterea efectelor COVID-19 (adică vreo 4,5% din PIB).
Mai mult, Comisia Europeană avertizează guvernul asupra faptului că, în ritmul în care se împrumută, va aduce țara în situația de a avea, în anul 2027, un grad de îndatorare de 100%, dublu față de cel de astăzi.
2. Cerem, de asemenea, majorității parlamentare să inițieze o comisie parlamentară care să cerceteze modul defectuos în care a fost conceput și gestionat programul de acordare de ajutoare financiare firmelor românești aflate în dificultate. Conform noului ministru al Economiei, situația programelor de acordare de granturi este dezastruosă :
Astfel, pe prima măsură a fost avansată doar jumătate din suma solicitată de firme, pe a doua măsură mai puțin de 15%, iar pe a treia măsură niciun leu (această măsură neavând încă o sursă de finanțare; în prezent se caută finanțarea din fonduri europene). Acum este clar de ce economia românească a scăzut cu 6% în ritm anual, după datele din trimestrul 3: pentru că banii anunțați ca ajutor pentru firme nu au fost, de fapt, alocați și plătiți firmelor! România este singura țară din UE care nu și-a ajutat firmele în această pandemie. Este una din marile „realizări” ale guvernului Orban.
3. Cerem majorității parlamentare să inițieze, de urgență, o dezbatere privind modul defectuos în care guvernul Orban și guvernul Cîțu gestionează întocmirea Planului național pentru Reziliență și Redresare (PNRR). Acest plan este vital pentru accesarea celor 14 miliarde de euro granturi și a celor 16 miliarde de euro împrumuturi la care România are dreptul de la UE, conform Mecanismului de Redresare și Reziliență. Reamintim că acest plan trebuie depus de urgență la Comisia Europeană, pentru că respectivul mecanism nu permite proiecte depuse mai târziu de 31 decembrie 2022 și nu poate face plăți mai târziu de 31 decembrie 2024. Iar guvernul României nu are încă întocmit planul PNRR, primul pas pentru accesarea acelor fonduri.
4. Pe fondul scumpirilor împovărătoare ale energiei electrice pentru firmele și gospodăriile românești, cerem, de urgență, guvernului și majorității parlamentare, să acționeze pentru:
a) Finalizarea și punerea în funcțiune cât mai rapidă a centralei de la Iernut;
b) Reducerea schemei stufoase de personal de la compania Electrica, în care statul este acționar majoritar și unde sunt 122 de directori și 179 de șefi de serviciu, majoritatea numiți politic de către PSD și PNL;
c) Reevaluarea salariilor exagerat de mari și imposibil de justificat de la ANRE (de 11 000 de euro pentru președinte și vicepreședinți), în condițiile în care această instituție nu este capabilă să rezolve situația abuzului de putere dominantă a marilor companii (Enel, CEZ, E. ON și Electrica);
d) Începerea exploatării cât mai rapidă a resurselor de gaze din Marea Neagră, în condițiile în care gazul mai poate fi folosit în centrale electrice doar până în 2050.
- Premierul Viktor Orban anunţă că îl va invita pe Netanyahu în Ungaria pentru a sfida mandatul de arestare al CPI - 22 noiembrie 2024
- Prezidențiale 2024. Românii își aleg viitorul președinte. A început votul în diaspora - 22 noiembrie 2024
- După George Simion, Claudiu Târziu e acuzat că ar avea interdicție în Ucraina. „Nu mă sperie nici securiștii ucraineni și nu mă vor opri nici agenții lor de influență din România!” - 21 noiembrie 2024
Corectie , daca nu dorim sa fim demagogi este bine sa precizam , datoriile vin prin rostogolire de 30 de anii de la toata clasa politica infractoare , acum s-a atins punctul de maxim . In 89 datoria externa a Romaniei era nula , am fost si am ramas singura tara din lume , care din iulie 89 pana in martie 90 , nu am avut nici o datorie externa . Poate este bine sa spunem din cand in cand si adevarul nu numai interesul nostru de grup de moment.cu respect