Alianța pentru Unirea Românilor consideră că România trebuie să fie în continuare solidară cu autoritățile de la Chișinău în demersul legitim privind retragerea completă și ordonată a trupelor și serviciilor ruse de ocupație, a declarat, miercuri, în Plenul Parlamentului, co-președintele AUR, Claudiu Târziu, cu ocazia împlinirii a 29 de ani de la războiul de pe Nistru.
Redăm integral declarația politică a senatorului Claudiu Târziu:
„Ieri, 2 martie, s-au împlinit 29 de ani de la izbucnirea războiului pentru apărarea Patriei de pe Nistru. În noaptea de 1 spre 2 martie 1992, Armata a XIV-a rusă și trupele regimului-marionetă de la Tiraspol au declanșat ostilitățile militare, atacând Republica Moldova, în chiar ziua în care fusese admisă în Organizația Națiunilor Unite. Aceasta a fost replica Moscovei la recunoașterea internațională a celui de-al doilea stat românesc, având limba română ca limbă oficială, tricolorul ca drapel de stat și imnul de stat „Deșteaptă-te, române!”. Bucureștiul a fost de la bun început alături de Chișinău, acordându-i la cerere tot ajutorul necesar pentru a putea face față agresiunii militare ruse.
Războiul a durat peste patru luni. Ostașii, polițiștii și voluntarii românii din Basarabia au luptat sub tricolor pe platourile de la Tighina, Varnița, Coșnița, Corjova, Roghi și Cocieri. Un număr de 286 de luptători au căzut eroic pentru apărarea Patriei. Alți 284 de luptători au rămas schilodiți pe viață. România recunoscătoare aduce un pios omagiu eroilor români căzuți în 1992 în războiul pentru apărarea Patriei, pe Nistru. Vom pleda pentru echivalarea în drepturi a veteranilor războiului de pe Nistru cu veteranii Armatei Române. (…)
Așa cum se cunoaște, la 21 iulie 1992, Chișinăul a semnat cu agresorul rus, la Kremlin, un armistițiu. Dincolo de linia frontului, în regiunea transnistreană, au rămas peste 200 de mii de etnici români, până astăzi ostatici ai trupelor ruse de ocupație și a serviciilor secrete ale Moscovei.
Negocierile privind soluţionarea conflictului româno-rus din regiunea transnistreană s-au desfăşurat inițial în formatul „4” – Rusia și Republica Moldova ca părți beligerante și România și Ucraina ca state vecine. În 1993, urmare a cererii Moscovei și acordului fostului președinte de la Chișinău, Mircea Snegur, România a fost exclusă din formatul de negocieri. După 1994, negocierile au avut loc în formatul „5” – Rusia, regimul marionetă din regiunea transnistreană, Ucraina, OSCE, Republica Moldova, ca în 2008 formatul să devină „5+2” prin alăturarea Statelor Unite ale Americii și a Uniunii Europene ca observatori. România este parte direct interesată în soluționarea pașnică și echitabilă a conflictului din regiunea transnistreană și trebuie să revină în formatul de negocieri.
Este de notorietate că Federația Rusă, ca stat ocupant, a fost condamnată la CEDO în mai multe cazuri, dintre care cele mai cunoscute sunt cazul deținuților politici de la Tiraspol și cazul școlilor cu predarea în limba română din regiunea transnistreană. Teritoriile aflate sub ocupație rusă sunt o zonă a fărădelegii care amenință pacea și stabilitatea regională.
Alianța pentru Unirea Românilor consideră că România trebuie să fie în continuare solidară cu autoritățile de la Chișinău în demersul legitim privind retragerea completă și ordonată a trupelor și serviciilor ruse de ocupație. Ceea ce se întâmplă dincolo de Nistru și dincolo de Prut ține direct de siguranța României, a Uniunii Europene și a NATO”.
- Zilele Culturii și Spiritualității la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia. Părintele Nicolae Steinhardt, comemorat la 102 ani de la naștere - 29 iulie 2024
- „Carnea cultivată” în laborator, tot mai aproape de autorizare pentru comercializare în UE - 28 iulie 2024
- Părintele mărturisitor Constantin Voicescu, pomenit, duminică, la Mănăstirea Cernica - 27 iulie 2024