Marele scriitor basarabean Nicolae Dabija a murit în noaptea de joi spre vineri, informația fiind confirmată de către purtătoarea de cuvânt a Institutului de Medicină Urgentă din Chişinău, Dorina Arsene, anunță TVR Moldova.
Potrivit sursei citate, Nicolae Dabija a fost internat acum câteva zile la terapie intensivă din cadrul Spitalului de Urgenţă, din cauza complicaţiilor pe care le-a suferit după ce a fost diagnosticat cu covid.
Marele scriitor Nicolae Dabija s-a născut la 15 iulie 1948 în satul Codreni, raionul Cimişlia. În 1972 a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova. În 1975 a debutat cu volumul de versuri „Ochiul al treilea”, urmat de cărţile de poezie „Apă neîncepută”, „Zugravul anonim”, „Aripă sub cămaşă”, ”Lacrima care vede”, ”Oul de piatră”, ”Cerul lăuntric”, ”Tăceri asurzitoare”, „Mierla domesticită”, „Fotograful de fulgere”, „Maraton printre gloanţe”, „Psalmi de dragoste” ş.a.
Din 2003, Nicolae Dabija a fost membru al Academiei Române şi membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova. Pe lângă activitatea sa literară, Nicolae Dabija s-a implicat activ şi în politica de la Chişinău, fiind un adept al unirii Republicii Moldova cu România. A ocupat funcţia de deputat în Parlamentul R. Moldova în perioada anilor 1990 – 1994 şi 1998 – 2001, scrie Adevărul.
Într-un interviu de colecție acordat anul trecut pentru publicația Adevărul, Nicolae Dabija a povestit despre copilăria petrecută în Basarabia aflată sub ocupație sovietică, dar și depre speranţa sa în reîntregirea neamului românesc.
După cum a relatat în interviu, Nicolae Dabija a trecut prima dată Prutul în anul 1987.
„Atunci am văzut pentru prima dată România. Am avut emoţii deosebite. La graniţă, grănicerii sovietici m-au întrebat unde mă duc. Le-am zis că mă duc la rude. „Ce rude aveţi dincolo de Prut?“ „Am multe rude: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Alexandru Ioan Cuza, Lucian Blaga, Octavian Goga“.
Când mai treceam vama, un grănicer spunea: „Ăsta e cel cu multe rude“. N-aveam rude, dar, într-adevăr, dincolo de Prut, este o parte din noi.
Atunci, în ʼ87, pentru prima dată, am fost la Ipoteşti. Am sărutat pragul casei de unde a pornit în lume Mihai Eminescu. M-am dus şi la Ozana, însoţit de scriitori de la Suceava. Când am ajuns la Humuleşti, primul lucru pe care l-am făcut, sub privirile mirate ale confraţilor mei de condei din România, a fost să mă dezbrac şi să mă scufund într-o bulboană. Ei, la cravată, la sacouri, se uitau miraţi la mine. Dar am spus că toată copilăria am visat să mă scald în Ozana şi în sfârşit visul mi s-a realizat.
Tot atunci am vizitat mănăstirile din Bucovina. Atunci am descoperit Putna, atunci am văzut pentru prima dată Voroneţul, Gura Humorului şi am rămas foarte impresionat de frumuseţea ţării noastre.
Vreau să vă spun că în acele zile aveam probleme mari cu Comitetul Central, care mă aştepta la Chişinău să mă pedepsească, să mă dea afară de la ziar. Eram la Suceava şi nu reuşeam să adorm, căci îmi adusese cineva un ziar şi îmi arătase ce spunea prim-secretarul despre mine. Mă învinuia din nou de toate: că sunt antisovietic, că sunt spion al altui stat şi aşa mai departe. Nişte aberaţii. Şi mă gândeam: „Ce se va întâmpla cu mine la întoarcere?“.
Neavând somn, la 2 noaptea, am ieşit din Hotelul „Arcaşul“ şi am văzut o luminiţă arzând într-o biserică. Am intrat în biserică. Nu era nimeni. Am văzut nişte moaşte şi m-am apropiat. Erau moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava! Am îngenuncheat. Sunt foarte convins că sfântul m-a ajutat. De ce? Pentru că eu am tradus din poezia veche românească despre Ioan cel Sfânt de la Suceava, care de fapt e de la Cetatea Albă. Sunt pline arhivele de la Moscova, de la Kiev, de la Liov cu manuscrise vechi româneşti scrise în limba slavonă. Eustatie Protopsaltul, de exemplu, are un manuscris din 1511, din care am tradus un poem dedicat Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Şi poeţii de la Putna.
Întreg interviul este disponibil aici.
- Zilele Culturii și Spiritualității la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia. Părintele Nicolae Steinhardt, comemorat la 102 ani de la naștere - 29 iulie 2024
- „Carnea cultivată” în laborator, tot mai aproape de autorizare pentru comercializare în UE - 28 iulie 2024
- Părintele mărturisitor Constantin Voicescu, pomenit, duminică, la Mănăstirea Cernica - 27 iulie 2024
De unde dracu o scot astia cu „diagnosticat cu covid”?
Dumnezeu sa-l odihneasca!