Înființarea Superligii europene de fotbal reprezintă eliminarea oricărei pretenții de șanse egale între competitorii europeni, precum și ștergerea rolului pe care fotbalul îl are în agregarea identităților și comunităților locale, regionale sau national, a comentat, luni, jurnalistul Mihai Șomănescu, la R3Media, anunțul despre Superliga Europeană (ESL).
În mijlocul pandemiei și discuțiilor despre vaccin, ultima noastră problemă e fotbalul, ați putea spune. Doar că aici nu este despre fotbal. Este mult mai mult decât atât, explică jurnalistul.
„Această tentativă, de mult așteptată, are implicații mult mai mari decât niște simple rezultate. E vorba despre eliminarea, pe față, a oricărei pretenții de șanse egale între competitorii europeni. E vorba despre o minoritate formată din niște entități care se consideră de categoria 1, față de majoritatea formată din categorii inferioare și cu care nu mai vor să se amestece. Ceea ce va duce la dispariția majorității echipelor „mici”, ca entități cu o istorie și viață proprie. Vor deveni filiale ale unuia sau alteia dintre cele „mari”. Dispar echipele, dispar și suporterii. Deja au început s-o facă”, a precizat Mihai Șomănescu.
Potrivit acestuia, peste toate, este vorba despre ștergerea rolului pe care fotbalul îl avea/are în agregarea identităților și comunităților locale, regionale sau naționale.
„În Europa, printre ultimii apărători ai identităților sunt suporterii de fotbal. Situația este asemănătoare și-n România: când joacă Craiova, e Oltenia în joc. Când joacă Timișoara, e Banatul, la fel e la Arad sau Iași. Cei necunoscători ar fi surprinși să afle că pe stadioane s-au găsit cele mai multe mesaje cu trimiteri la istorie din spațiul public. Da, pentru că suporterii au și acest rol: de păstrători ai tradiției, ai memoriei.
În Europa, dacă au fost voci care au încercat să spargă barajul corectitudinii politice, ele au venit de multe ori de pe stadioane. Să mai menționez că 99% dintre suporterii români s-au pronunțat public în favoarea referendumului pentru familie?
Dar într-o lume în care se urmărește gândirea unică, ștergerea memoriei și a tradiției, suporterii locali încurcă. Nu-i idealizez, dar asta e realitatea.
Așa că e nevoie de competiții globale, fără tradiție, susținute din China și alte locuri cu oameni docili. Care nici măcar nu e nevoie să fie prezenți fizic, pe stadioane, după cum s-a văzut în pandemie. E suficient să stea în fața televizoarelor, unde pot să consume ce vor și cât vor”, a scris jurnalistul Mihai Șomănescu.
Reamintim că douăsprezece mari cluburi au oficializat luni lansarea Super Ligii, o competiţie privată care va face concurenţă actualei Ligi a Campionilor, a anunțat Agerpres, citând AFP.
Este vorba despre echipele AC Milan, Arsenal, Atletico Madrid, Chelsea FC, FC Barcelona, Inter Milano, Juventus, Liverpool, Manchester City, Manchester United, Real Madrid şi Tottenham.
Potrivit promotorilor săi, Super Liga ar urma să funcţioneze ca un sezon regulat între 20 de cluburi, în 15 dintre ele („cluburile fondatoare”) fiind calificate automat în fiecare an, iar celelalte cinci primind invitaţii, „printr-un sistem bazat pe performanţa lor din sezonul precedent”.
- Premierul Marcel Ciolacu, în presa austriacă: Forțele extremiste trebuie izolate - 23 noiembrie 2024
- Iniţiatorul constituirii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, Eugen Pătraş, interdicţie de a intra pe teritoriul ucrainean - 23 noiembrie 2024
- Europarlamentarul Claudiu Târziu, la Iași: Vă chem să mergeți la vot și să alegeți oameni care țin cu România! - 22 noiembrie 2024