Poetul național Mihai Eminescu, pomenit în Capitală

de
Sursa foto: Ziarul Lumina

Poetul național Mihai Eminescu a fost pomenit marți, 15 iunie 2021, la cimitirul Bellu din Capitală, la 132 de ani de la trecerea la cele veșnice, anunță Ziarul Lumina.

PS Varlaam Ploieșteanul a săvârșit o slujbă de pomenire, înconjurat de un sobor de preoți.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a subliniat legătura profundă a poetului Mihai Eminescu cu Biserica.

„Este foarte cunoscut faptul că s-a născut dintr-o familie foarte evlavioasă. Mama sa, Raluca, s-a născut într-o familie de 9 copii, dintre care 6 au devenit călugări. Mihai Eminescu a fost foarte apropiat de mătușile sale de la Mănăstirea Agafton, care au jucat un rol important în formarea intelectuală și spirituală a poetului. (…)

Sunt cunoscute vizitele lui la mătușile sale de la această mănăstire, unde a participat la Sfân­ta Liturghie, la slujbele de seară, auzind o mulțime de istorisiri duhovnicești, dar și povestiri din cultura populară a neamului nostru. Aici a auzit povestea «Călin», pe care a transformat-o în celebrul poem «Călin (file din poveste)» (…)”, a spus PS Varlaam Ploieșteanul.

La final, toți cei prezenți au intonat imnul „Lumină lină”, cântare iubită de marele poet.

Tot marți, PS Ieronim Sinaitul a săvârșit o slujbă de pomenire la Catedrala Patriarhală din București.

„Mihai Eminescu este un spirit de sinteză al sufletului românesc dintotdeauna, un om erudit, dar cu o sensibilitate extraordinară și, în același timp, cu o inteligență de geniu. (…) Dacă ne gândim la sufletul său sensibil, ne gândim și la re­ve­lația pe care o are față de Maica Preacurată, care este icoana Bisericii. Mihai Eminescu o vede pe Maica Domnului ca pe o împărăteasă, iar Biserica a fost numită de acest poet, care a avut o înțele­gere dincolo de granițele contemporane, adevărată maică a neamului românesc. (…)

Cuvintele și poeziile lui Mihai Eminescu grăiesc foarte mult despre istoria și sensibilitatea noastră, despre spiritul nostru poetic de observație. De acolo, de la «lacul codrilor albastru încărcat cu flori de nufăr», iată, călătorim pretutindeni cu această poezie și sensibilitate deosebită pe care Eminescu a arătat-o. A fost un om plin de cultură, creativitate și plin de iubire”, a explicat Episcopul-vicar patriarhal.

La final, psalții Catedralei Patriarhale au interpretat în stil psaltic bisericesc poeziile „Răsari asupra mea” și „Rugăciune”, potrivit sursei citate.

„Rugăciune” de Mihai Eminescu:

„Noi ce din mila Sfântului

Facem umbră pământului,

Rugămu-ne’ndurărilor,

Luceafărului mărilor.

Ascultă-a nostre plângeri,

Regină peste îngeri;

Din neguri te arată,

Lumină dulce, clară,

O, Maică Preacurată

Şi pururea Fecioară, Marie!

Crăiasă alegându-te,

 Îngenunchem rugându-te

Înalţă-ne, ne mântuie

Din valul ce ne bântuie.

Fii scut de întărire

Şi zid de mântuire.

Privirea-ţi adorată,

Asupră-ne coboară,

O, Maică Preacurată

Şi pururea fecioară, Marie!”

 

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost