Academicianul Ilie Bădescu: România este amenințată de infopandemie. Alarma apocaliptică a agravat FRICA în rândul populației. Credinţa în Dumnezeu sporeşte puterea de rezistenţă

de
Sursa foto: Ilie Bădescu/Facebook

În toate perioadele pandemice, omenirea s-a confruntat cu dezechilibre psiho-mentale, iar una dintre aceste faţete ale pandemiei de covid este infopandemia, care poate afecta chiar structurile fundamentale ale lumii, afirmă academicianul Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, într-un interviu acordat Agerpres.

Sociologul Ilie Bădescu explică că în gestionarea „actualei pandemii că nu s-a găsit acea justă măsură şi din raţiuni de stimulare a vaccinării s-a aplicat o filosofie de alarmă apocaliptică, astfel că în locul unui efect funcţional s-a obţinut unul pe dos, cu o gravă prăbuşire a încrederii şi o accentuare a sentimentului de insecuritate.”

Pe acest fond s-a agravat frica şi cu siguranţă s-au multiplicat nevrozele noogene şi s-au agravat tulburările bipolare, a subliniat sociologul Ilie Bădescu.

„Cred că deja specialiştii de toate categoriile au devenit foarte sensibili la această faţetă a crizei induse de pandemie. În fapt, este vorba despre un întreg evantai de dezechilibre psiho-mentale şi spirituale care acompaniază pandemiile şi orice alt fel de hazard natural sau social, de la cutremure la inundaţii, crize economice, conflicte etc.

În toate perioadele pandemice, omenirea s-a confruntat cu un asemenea fenomen pe care un mare sociolog american, Naill Ferguson, l-a denumit „pandemia minţilor”. Specialiştii italieni (noi înşine am operat cu termenul cam în acelaşi timp) au impus pentru această faţetă a pandemiei termenul de infopandemie(…).

În general, informaţiile au un impact care poate afecta chiar structurile lumii (…). Idolatriile şi toate ideologiile sunt infosisteme care pot induce efecte infopatologice la scară de masă. Este suficient să amintim exemplele nazismului şi al comunismului.

În Penitenciarul de la Piteşti, de exemplu, s-a derulat un experiment asupra optimizării unui sistem infopatologic aplicat omului creştin de apartenenţă românească. Acolo s-a devoalat existenţa unui proiect demonic menit a verifica aplicarea unui asemenea infosistem patologic pentru a provoca răsturnarea axială a minţii şi a sufletului creştin. Cred că alegerea lotului românesc din tot arhipelagul gulagului bolşevic nu a fost întâmplătoare, fiindcă aici exista una dintre cele mai spiritualizate generaţii tinere creştine din tot răsăritul ortodox. Spiritualitatea creştină cucerise aici universităţile şi mai toate domeniile disciplinelor filosofice (Nae Ionescu, Mircea Eliade, Nichifor Crainic, Pr. Dumitru Stăniloae, Constantin Noica, Lucian Blaga, ca să dau doar câteva nume ilustre) şi ale ştiinţelor despre om şi societate, de la sociologie (Mircea Vulcănescu) la antropologie (Ernest Bernea) etc”, a explicat academicianul Ilie Bădescu.

Întrebat fiind care sunt factorii agravanţi ai infopandemiei, ai acestui tip aparte de hazard, care, înţeleg, că oricum se produce în conjunctura unei pandemii naturale sau provocate, precum este şi actuala pandemie de covid, sociologul Ilie Bădescu a răspuns:

„Studiile istorice, psiho-sociologice şi de noopatologie (patologie spirituală) atestă emergenţa unui binom patogen în mediul oricărei crize şi acesta este binomul frică-hazard. În jurul acestuia se creează arii bipolare concentrice, de tipul hazard-neîncredere, hazard-deznădejde, hazard-furie (mânie), fantasmă-hazard. În arealul acestui din urmă cerc concentric se dezvoltă flora teoriilor pseudo-ştiinţifice, fantasmagorice, deopotrivă asupra hazardului respectiv, cât şi asupra stării lumii însăşi (inclusiv viziunile apocaliptice). Frica este laboratorul nevrozelor pandemice şi, de aceea, orice guvern înţelept este foarte atent în legătură cu strategiile informative, comunicaţionale, în genere.

Accentul pus, de pildă, pe rolul ministerelor cu propaganda în situaţii de război este un exemplu lămuritor. Căutarea unei juste măsuri (juste milieu) între prea mult şi prea puţin, adică între a informa populaţia şi totodată a nu o înfricoşa, este una dintre performanţele unei bune guvernări şi aceasta face diferenţa între buna gestionare şi proasta spre dezastruoasa gestionare a unei situaţii de hazard.

Părerea mea legată de filosofia gestionării actualei pandemii este că nu s-a găsit acea justă măsură şi din raţiuni de stimulare a vaccinării s-a aplicat o filosofie de alarmă apocaliptică, astfel că în locul unui efect funcţional s-a obţinut unul pe dos, cu o gravă prăbuşire a încrederii şi o accentuare a sentimentului de insecuritate. Pe acest fond s-a agravat frica şi cu siguranţă s-au multiplicat nevrozele noogene şi s-au agravat tulburările bipolare. Nu deţin, desigur, date acoperitoare la scara populaţiei, ci doar pentru anumite loturi şi pe baza observaţiilor nesistematice încât nu voi risca să formulez judecăţi prea stricte (…).”

Potrivit sociologului, există anumite diferențieri în ceea ce privește expunerea populației la efectele infopandemiei.

„Există, incontestabil, diferenţieri notabile, insuficient studiate. Se cuvine făcută precizarea că nucleul frică-hazard evoluează spre tulburări bipolare doar la populaţiile dezarmate spiritual.

Credinţa în Dumnezeu, de pildă, este un factor infostimulativ, sporeşte puterea de rezistenţă în faţa efectelor infopandemice. Credincioşii dispun de un mecanism imunodefensiv de natură spirituală în faţa infopandemiei, ceea ce accentuează rolul bisericii şi însemnătatea asistenţei religioase de orice fel în asemenea perioade. Este indubitabil că rezilienţa comunitară şi personală e sporită în mediile credinţei. De aceea, biserica trebuie inclusă, cu termenii şi modurile ei, în sistemul rezilienţei în faţa oricăror hazarde, cu atât mai mult în cazul unei pandemii. Al doilea factor este informaţia corectă şi măsurată. Dezbaterile specialiştilor, inteligent folosite, sunt un factor important al gestionării crizei infopandemice”, a subliniat academicianul Ilie Bădescu.

Interviul integral este disponibil aici.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost