5 ianuarie. Ajunul Bobotezei. Zi de post aspru

de

Miercuri, 5 ianuarie, este Ajunul Bobotezei în Biserica Ortodoxă, în această zi creștinii ținând post negru pentru a întâmpina cum se cuvine Botezul Domnului.

Ziua Ajunului Bobotezei (5 ianuarie) este zi de ajunare, adică post desăvârşit până la vremea Ceasului IX (ora 15:00). Postul din această zi e păstrat prin tradiţie, din adâncă vechime (secolele IV-VI), când catehumenii care urmau să primească Botezul în seara acestei zile trebuia să postească, pentru a se putea împărtăşi Ia Liturghia credincioşilor, la care luau parte pentru prima dată, după Botez. Astăzi, creştinii postesc în această zi pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită, la Agheasma mare, notează Pr. Ene Braniște în volumul Liturgica Generală, potrivit Basilica.

„În Ajunul Bobotezei, pregătirea noastră spirituală trebuie să fie una deosebită şi intensă pentru a putea primi aşa cum se cuvine marea taină a Arătării Domnului la Iordan şi a descoperirii Preasfintei Treimi. Pentru aceasta, noi creştinii ajunăm prin post în ziua ce precede Boboteaza. Această zi de post datează din perioada secolelor 4-6, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru a primi Botezul a doua zi, la praznicul Bobotezei. Acum suntem chemaţi să ne pregătim duhovnicește ca să primim în sufletele noastre bucuria Dumnezeieştii Arătări de la Iordan a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pe care o sărbătorim de Bobotează.

Rânduielile liturgice ale Ajunului Botezului Domnului sunt deosebite şi cuprind în mod special faţă de alte zile săvârşirea Ceasurilor împărăteşti şi a Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, în cadrul căreia se citesc 13 Paremii, care cuprind texte din Sfânta Scriptură a Vechiului Testament.

Ceasurile împărăteşti au o rânduială specială şi preced Liturghia care se oficiază în Ajunul Bobotezei. Se numesc aşa, deoarece odinioară la ele participau împăraţii din Bizanţ, iar la noi, în Ţara Românească şi Moldova, participau domnitorii. Ceasurile împărăteşti cuprind cântări, rugăciuni și citiri din Sfânta Scriptură legate de sărbătoarea Botezului Domnului pe care o vestesc: În apele Iordanului venind astăzi, Domnul a strigat către Ioan: Nu te teme a Mă boteza; că am venit să-l mântuiesc pe Adam, cel întâi zidit (Condacul, glasul al 4-lea).

Aceste Ceasuri se citesc dimineaţa, unul după altul, şi sunt în număr de patru: Ceasul 1 (corespunde orei 6:00), Ceasul 3 (corespunde orei 9:00), Ceasul 6 (corespunde orei 12:00) şi Ceasul 9 (corespunde orei 15:00). În Biserica Ortodoxă, în ajunul şi în ziua sărbătorii Botezului Domnului (5 şi 6 ianuarie), se oficiază Sfinţirea cea mare a apei, numită şi Agheasma Mare. Această slujbă se săvârşeşte numai în aceste zile ale Bobotezei. Apa sfinţită acum se ia dimineaţa, pe nemâncate, până la Odovania praznicului Botezului Domnului din data de 14 ianuarie, iar în restul anului bisericesc nu se ia decât cu acordul preotului duhovnic. În perioada premergătoare sărbătorii Botezului Domnului, preoţii din parohii merg pe la casele credincioşilor pentru a le sfinţi cu Agheasmă Mare şi mărturisesc prin cântare importanţa în planul mântuirii noastre a acestui slăvit praznic împărătesc: În Iordan Botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii S-a arătat. Că Glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu Iubit pe Tine numindu-Te; şi Duhul, în chip de porumbel, a adeverit întărirea Cuvântului, Cel Ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, Slavă Ţie (Troparul Botezului Domnului)”, explică pr. Ciprian Florin Apetrei, pentru Ziarul Lumina.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălțarea Sfintei Cruci prăznuită în 14 septembrie, și de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pomenită în 29 august.

 

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost