Pe 18 ianuarie, părintele Nicolae Burlan, fostul paroh al Bisericii Sfânta Vineri din cartierul bucureștean Drumul Taberei, ar fi împlinit 69 de ani. În memoria părintelui Nicolae publicăm, cu acordul autorului, textul ce urmează.
„Este 18 ianuarie și azi este ziua de naștere a părintelui Nicolae.
De atâtea ori, de ziua sa, i-am cântat la mulți ani în biserica noastră și l-am văzut primind, cu emoție bine ascunsă, buchetul de flori din partea enoriașilor care l-au iubit.
Azi ar fi împlinit 69 de ani.
Și azi părintelui i s-a adus un buchet de flori. Un buchet mare, care ar fi stat tare bine în brațele sale, completând cu delicatețea lor statura-i impunătoare și caldă.
Dar pentru că părintele își petrece deja de doi ani aniversarea dincolo de privirile noastre, într-o lume cu flori nevăzute de ochi omenești, trandafirii roșii de azi au rămas să împodobească alba cruce de piatră pe care e încrustat numele său. Părintele Nicolae Burlan.
În loc de la mulți ani, părintelui i s-a cântat azi în biserică „Hristos a înviat”. În tihna dimineții cernite, cântarea aceasta s-a răspândit, din glasurile tuturor, ca pâlpâirea unei lumânări în întuneric.
Ce minunat este întocmită slujba parastasului!
Cum răzbat din fiecare rugăciune grija pentru sufletul celui plecat, nădejdea eliberatoare în viața veșnică, credința în Dumnezeu și, mai presus de toate, iubirea Lui pentru noi toți, de aici și de dincolo!
După ce preoții se roagă să primească sufletul robului Său, Nicolae și „în corturile drepților să-I așeze, în sânurile lui Avraam să-I odihnească, cu drepții să-I numere (…)”, toți cei prezenți se alătură, unul câte unul, mărturisind credința în Înviere!
Câtă mângâiere pentru cei rămași este încredințarea aceasta, că dragii lor, plecați mereu mult prea devreme, sunt în Lumina cea pururea neînserată, în viața cea veșnică!
Parastasul săvârșit azi dis-de-dimineață a pus început bun unei zile geroase de 18 ianuarie. În biserică a fost liniște, rânduială și un sentiment de familiaritate, de Acasă drag și cald.
Ne lipsește mult părintele Nicolae.
Dar, deși nu îl mai putem vedea azi cu ochii, îl simțim peste tot. În măreția bisericii, în frumusețea picturii, în covorul roșu pe care oamenii își amintesc să nu se așeze, la plecare, pentru a fi ordine, în gesturile celor care i se spovedeau și care au împrumutat ceva din dânsul, în toată ființa părintelui Iustin, pe chipul și în gesturile fiicelor sale, în privirea adâncă a doamnei preotese, în așezarea nepoților, în aerul mirosind a mir…Părintele Nicolae este peste tot.
Părintele Nicolae nu a plecat decât puțin, să se odihnească. El este tot aici, ridicându-ne căderile, purtându-ne rugăciunile și binecuvântându-ne. Și cântând împreună cu noi, ca întotdeauna, cu chipul strălucind de bucurie, „Hristos a înviat!”
MĂDĂLINA ANDREESCU
- Premierul Marcel Ciolacu, în presa austriacă: Forțele extremiste trebuie izolate - 23 noiembrie 2024
- Iniţiatorul constituirii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, Eugen Pătraş, interdicţie de a intra pe teritoriul ucrainean - 23 noiembrie 2024
- Europarlamentarul Claudiu Târziu, la Iași: Vă chem să mergeți la vot și să alegeți oameni care țin cu România! - 22 noiembrie 2024