Miercuri, 2 februarie, se împlinesc 74 de ani de la moartea Smarandei Brăescu, prima femeie pilot şi paraşutist cu brevet din România și deținătoare a unui record mondial la parașutism.
În semn de recunoștință pentru aceste merite deosebite, anul 2022 a fost declarat Anul Smaranda Brăescu.
Ceea ce se spune mai puțin în discursul oficial despre Smaranda Brăescu este că a fost o luptătoare împotriva comunismului. În 1946, a protestat împotriva falsificării alegerilor.
Opoziția sa față de comunism i-a adus o condamnare la închisoare, însă Smaranda Brăescu a reușit să scape de arestare, după ce s-a refugiat la călugărițele greco-catolice din Congregația Surorilor Maicii Domnului din Jucu, județul Cluj, notează RFI.
Smaranda Brăescu s-a îmbolnăvit grav și a fost operată în clinica medicului Iuliu Hațieganu. Marele medic nu a reușit să îi salveze viața, iar Smaranda Brăescu a fost îngropată sub numele de Maria Popescu în Cimitirul Central din Cluj.
Potrivit sursei citate, mormântul a fost descoperit după 70 de ani, în 2018, când a fost ridicat un monument cu numele său.
Smaranda Brăescu este prima femeie pilot şi paraşutist cu brevet din România, campioană europeană în 1931 şi mondială în 1932, cu recordul de 7.400 m la Sacramento, SUA, la paraşutism.
Smaranda Brăescu s-a născut pe 21 mai 1897, în satul Hănţeşti. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu paraşuta, de la înălţimea de 600 de metri.
În dimineața zilei de 2 octombrie 1931, Smaranda Brăescu a executat saltul de la altitudinea de 6000 de metri și după o coborâre de 21 de minute și 25 de secunde a atins pământul la vest de Slobozia. Reușise să doboare trei recorduri la parașutism: cel național, cel european și cel mondial feminine, a informat, miercuri, Ministerul Apărării Naționale.
La 19 mai 1936 a traversat Marea Mediterană la bordul unui avion cu un singur motor, fără escală. A fost prima femeie care a realizat acest lucru. Zborul s-a desfășurat pe traseul Roma – Tripoli (Libia) și a durat aproximativ 6 ore și 45 de minute.
„Viața mea o dăruiesc țării, dar vreau să o dăruiesc frumoasă și încărcată de glorie. Nu mă voi întoarce decât biruitoare“, spunea Smaranda Brăescu.
Potrivit sursei citate, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Smaranda Brăescu a activat ca pilot în celebra „Escadrilă Alb” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit şi apoi pe frontul de Vest în Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia, salvând mii de vieţi omeneşti. A fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică – clasa Crucea de Aur.
Anul 2022 este dedicat Smarandei Brăescu, pentru celebrarea împlinirii a 90 de ani de la stabilirea recordului absolut la parașutism, la data de 19 mai 1932.
- Zilele Culturii și Spiritualității la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia. Părintele Nicolae Steinhardt, comemorat la 102 ani de la naștere - 29 iulie 2024
- „Carnea cultivată” în laborator, tot mai aproape de autorizare pentru comercializare în UE - 28 iulie 2024
- Părintele mărturisitor Constantin Voicescu, pomenit, duminică, la Mănăstirea Cernica - 27 iulie 2024