Apel pentru reîntregirea malurilor de Prut. Foști deputați și personalități din Republica Moldova solicită președinților Klaus Iohannis și Maia Sandu să inițieze REUNIFICAREA Basarabiei cu România

de

Aproape 100 de foști deputați și personalități din Republica Moldova solicită președintelui României, Klaus Iohannis, și președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, „să identifice și să demareze cât mai curând posibil o formulă pașnică extraordinară de reîntregire a celor două state românești, de unificare a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului prin (Re)UNIREA Basarabiei/Republicii Moldova cu România”.

Solicitarea, intitulată „ Apel pentru reîntregirea malurilor de Prut” a fost transmisă, în 22 aprilie 2022, a anunțat, pe Facebook, Alexandru Arseni, semnatar al apelului.

Redăm integral apelul:

Domnului Klaus JOHANNIS, Președintele României, Comandantul Forțelor Armate, Președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării,

Dlui Florin CîȚU, Președintele Senatului României,

Dlui Nicolae Ionel CIUCĂ, Prim-ministrul României,

Doamnei Maia SANDU, Președintele Republicii Moldova, Comandantul Suprem al Forțelor Armate, Președintele Consiliului Suprem de Securitate,

Dlui Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova,

Doamnei Natalia GAVRILIȚA, Prim-ministrul Republicii Moldova,

„… fără Unire emanciparea naţională nu este posibilă, iar fără emancipare naţională nici drepturile şi libertăţile fundamentale nu pot fi asigurate” (Federaliştii americani).

Excelențe,

Războiul sângeros declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și ororile comise de trupele ruse asupra orașelor și populației civile ucrainene se lasă cu efecte tot mai devastatoare asupra ucrainenilor – exodul a peste 4 milioane de cetățeni ucraineni, preponderent femei și copii, orașe, maternități și teatre practic transformate în ruine, civili, mame și copii omorâți. Sondajele care denotă că circa 80 la sută dintre ruși susțin acțiunile militare ale lui Putin nu lasă prea multă speranță într-o pace cât de cât apropiată, nemaivorbind de una durabilă, ci dimpotrivă alimentează tot mai grav îngrijorările privind securitatea regională și europeană. Obsesiile liderului de la Kremlin de a reface fosta URSS într-un nou imperiu rus și noile declarații ale Moscovei despre o nouă ordine mondială, „justă și democratică”, alături de China, e și mai neliniștitoare.

Cu toate asigurările Domniilor voastre că „nu există un pericol de atac militar asupra Republicii Moldova” (Președintele Maia Sandu) sau că „nu avem, în acest moment, nici un fel de date că ar exista amenințări militare la adresa Republicii Moldova” (Președintele Klaus Iohannis), apropierea trupelor ruse de Odessa, aflată la doar 150 km distanță aeriană de Chișinău, determină pe tot mai mulți experți locali și internaționali să considere Republica Moldova următoarea țintă a expansionismului lui Putin. În plus, să recunoaștem, forțele armate ale Republicii Moldova sunt departe de a fi în stare să țină piept unei invazii rusești, iar prezența de trupe militare ruse de ocupație pe teritoriul republicii complică și mai mult securitate națională. Așa încât, considerăm că riscul unei invazii rusești în Republica Moldova nu este de neglijat. Chiar dacă nu și-a declarat deschis un asemenea scop, nu putem crede Rusiei, cu atât mai mult actualei administrații Putin.

Pornind de la faptul că rezultatul confruntării militare dintre Ucraina și Federația Rusă este imprevizibil și de la situația în care se află astăzi Republica Moldova, noi, membrii Asociației „Parlamentul 90” (sau: deputați în Primul Parlament democratic al Republicii Moldova și un număr impunător de simpatizanți) facem apel la Domniile voastre pentru a identifica și demara cât mai curând posibil o formulă extraordinară de reîntregire a celor două state românești, a spațiului românesc, a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului. În situația regională creată, singura e unica soluție pentru a evita reocuparea acestor teritorii de către Rusia revanșardă și a salva ființa națională din spațiul dintre Nistru și Prut este (Re)UNIREA cu PATRIA-MAMĂ, ROMÂNIA!

Totodată, facem apel către corpurile diplomatice de la București și Chișinău de a întreprinde demersuri corespunzătoare către cancelariile statelor europene, occidentale dezvoltate, organismele internaționale de resort să susțină acest act firesc de întregire a națiunii române și statului român. De rând cu precedentele existente (unificarea Germaniei ș.a.) putem invoca mai multe acte majore din istoria devenirii națiunii române și consolidării statului român:

Actul Unirii Basarabiei cu România, votat de Sfatul Țării la 27 Martie 1918 (neanulat până în prezent de nimeni”);

Declarația de Independență a Republicii Moldova, legitimată prin vot unanim de Delegații plenipotențiari la Marea Adunare Națională și votată de Primul Parlament ales democratic al Republicii Moldova, care stipulează: „REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE”;

Tratatul de la Paris din 1920, prin care principalele puteri aliate (Franța, Regatul Unit al Marii Britanii, Italia, Japonia) au recunoscut oficial unirea Basarabiei cu România;

Protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, drept consecință a căruia teritoriul național și etnic al României dintre Prut și Nistru a fost anexat mișelește de fosta Uniune Sovietică la 28 iunie 1940, reanexat în 1944; în 1989 Parlamentul URSS – Congresul Deputaților Poporului din Uniunea Sovietică a condamnat Pactul, declarându-l nul și neavenit, d asemenea Parlamentele mai multor state l-au declarat nul și neavenit „ab nitio”, inclusiv Republica Moldova, deja ca Stat Suveran, prin Hotărârea Parlamentului din 23 iunie 1990 a declarat Pactul Ribbentrop-Molotov și nul și neavenit ab nitio, condamnând consecințele lui pentru Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța;

Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990 care a legitimat principiul unității popoarelor, principiu de care s-a bucurat și l-a aplicat poporul german la reunificarea Germaniei în septembrie 1990;

Hotărârea Congresului Statelor Unite ale Americii din 28 iu8nie 1991 (CONGRESUL 102, SESIUNEA 1, Rezoluția Senatului 148, prin care s-a decis că Guvernul SUA trebuie să susțină eforturile Moldovei de negociere a reunificării României cu Moldova);

Hotărârea Parlamentului României din 2018 privind deschiderea spre reunificarea Republicii Moldova cu România.

AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!

  1. Deputați ai Poporului din Parlamentul Independenței (1990-1994)
  2. Amihalachioaie Gheorghe
  3. Arseni Alexandru
  4. Badrajan Simion
  5. Baştovoi Andrei
  6. Bejenuță Pavel
  7. Beşleagă Vladimir
  8. Bodiu Zosim
  9. Braşoveanu Petru
  10. Bratu Ilie
  11. Buga Ion
  12. Bulgari Valeriu
  13. Călugāru Gheorghe
  14. Carandiuc Boris
  15. Ciorap Vitalie
  16. Ciuntu Ioan
  17. Cârlan Gheorghe
  18. Colun Valentin
  19. Costaş Ion
  20. Croitor Dumitru
  21. Darie Vladimir
  22. Dobrea Vladimir
  23. Dolganiuc Valentin
  24. Druc Mircea
  25. Eremia Ion
  26. Gherman Valerian
  27. Ghimpu Mihai
  28. Holban Dumitru
  29. Gudumac Vladimir
  30. Hadârcă lon
  31. Hioară Gheorghe
  32. Jardan Valeriu
  33. Lefter Teodor
  34. Macrinici Teodor
  35. Madan lon
  36. Maimescu Ștefan
  37. Matei Valeriu
  38. Margineanu lon
  39. Mereula lớn
  40. Misail Nicolae
  41. Moraru Nicolae.
  42. Munteanu lon
  43. Munteanu Petru
  44. Nastase Vasile
  45. Neagu lon
  46. Negură lon
  47. Nirean Teodor
  48. Ohotnicov Alexandru
  49. Olaru Teodor
  50. Palancica Ion
  51. Palii lon
  52. Para Vasile
  53. Pascaru Vladimir
  54. Patraş Mihai 54. Platon Sava
  55. Pîrvan Pintilie
  56. Popovici Mihail
  57. Proca Nicolae
  58. Raiu Alexandra 59. Reniţă Alecu
  59. Robu Nicolae
  60. Rusu Mircea 62. Sajin Vasile
  61. Saulea Aurel
  62. Secrieru Elisei
  63. Şalaru Anatol
  64. Şaragov Anatol
  65. Tănase lon
  66. Terente Anton
  67. Todoroi Dumitru
  68. Todos Nicolae

71.Trestianu Gheorghe

  1. Ţăranu Anatol.
  2. Topa Tudor
  3. Turcanu Andrei
  4. Ţurcanu Anatolie I.
  5. Ţurcanu Anatol N..
  6. Ţurcanu Constantin
  7. Țurcanu Ion
  8. Ursu Vasile
  9. Usturoi Vitalie
  10. Vasilachi Ignat
  11. Zgardan Vasile
  12. Uncuță Victor
  13. Bordeianu Grigore
  14. Novac Ion
  15. Personalități marcante
  16. Doga Eugen
  17. Gore-Costin Iuliana
  18. Cimpoi Mihai
  19. Bulat Eugenia
  20. Caraman Anatolie
  21. Aramă Elena
  22. Aramă Efim

 

Raluca Oanță

About Raluca Oanță

Jurnalist cu peste 10 ani de experiență. A lucrat în presa scrisă și în televiziune. A absolvit Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București; ulterior, a urmat un master de Antropologie și Dezvoltare Comunitară.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost