Cred că cea mai mare cauză a depresiei este faptul că omul nu-și mai caută rostul existenței, nu și-l găsește și nu și-l urmează, spune medicul psihiatru Galina Răduleanu, fost deținut politic, într-un interviu acordat revistei Familia Ortodoxă.
„O certitudine a mea este că fiecare dintre noi venim pe pământ cu un anumit rost; exact ca într-o piesă, noi trebuie să găsim rolul și să-l interpretăm.
Și nu contează cât de mare este rolul, poate să fie și foarte mic. Contează cum îl interpretezi. Felul în care interpretezi îți dă mulțumirea și deplinătatea existenței.
Or acum, de foarte multe ori, noi vrem să interpretăm roluri care nu ni se potrivesc, sau le intepretăm prost și avem un sentiment de descurajare, de blazare, de existență fără rost. Pentru că nu ne căutăm rostul.
Rostul este esența existenței noastre.
Nu ne căutăm nici viața interioară, nu dăm importanță nici sufletului nostru. Toată viața noastră se desfășoară în exterior. Noi nu mai avem momente de meditație, ne ducem traiul în fața unui ecran sau în fața unei activități care ne aduce satisfacții materiale. Or, noi trebuie să avem convingerea că ne-am născut un rost pe lume, deci eu nu vin degeaba pe pământ, eu vin pentru ceva anume.
Și acel ceva îl fac eu, care sunt femeie, sau eu, care sunt bărbat. Acest lucru este complet anulat prin schimbarea sexului. Deodată dăm peste cap totul, iar depresia este cu atât mai mare.
Pentru că noi nu numai că anulăm normalitatea, ci ne punem în poziția de a fi demiurgi. Noi nu L-am alungat pe Dumnezeu. Noi L-am înlocuit pe Dumnezeu. Noi hotărâm ce vrem să fim ca sex și nu numai. Anormalizăm normalul și obligăm, în mod terorizant, să considerăm anormalul ca normal. Patologia devine normalitate și, prin contagiune, normalul se va considera inferior patologicului”.
Întrebată fiind cum să ne descoperim rostul, dr. Galina Răduleanu a răspuns:
„Căutându-l. Caută și vei găsi (Matei 7:7). Nu se poate să nu-l găsești. Dar trebuie să-l cauți în lumina divinității, nu în lumina interesului care îți zice:
Rostul este să am treizeci de vile și mașini scumpe și un cont la bancă.
Dacă la asta se reduse rostul nostru, atunci depresia este foarte aproape. Trebuie să mergem pe un echilibru al normalității.
Știți, se spune în Evanghelie iubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuți (Matei 12:31). Dar noi nu ne iubim nici pe noi înșine! Noi ducem o viață distructivă. Distrugem tot ce este mai important în noi și, mai întâi de toate, ne distrugem sufletul. Existăm ca niște roboți, fixați pe câteva lucruri: pe plăcere, pe sex, pe putere, pe bani, lucruri care duc la anularea personalității. Atunci, nu e de mirare nimic din ceea ce ni se întâmplă. E de mirare că încă mai existăm pe planetă”.
Interviul integral este disponibil în revista Familia Ortodoxă, nr.5/(160)/2022.
Știri pe subiect:
- Zilele Culturii și Spiritualității la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia. Părintele Nicolae Steinhardt, comemorat la 102 ani de la naștere - 29 iulie 2024
- „Carnea cultivată” în laborator, tot mai aproape de autorizare pentru comercializare în UE - 28 iulie 2024
- Părintele mărturisitor Constantin Voicescu, pomenit, duminică, la Mănăstirea Cernica - 27 iulie 2024