Măsura privind identificarea mașinilor electrice și cele pe hidrogen prin numere verzi, care a intrat în vigoare și în România, nu se justifică pentru acordarea unor facilități fiscale, ci e un mod de semnalizare a virtuții, semnalează musatoiu.com.
Dacă vă imaginați că niște birocrați vor desena niște cercuri pe hartă și le vor numi zone cu emisii reduse – aveți perfectă dreptate, exact așa se va întâmpla. Iar cei cu mașini normale nu vor fi suficient de virtuoși ca să acceseze acele zone, notează sursa citată.
Redăm integral articolul publicat pe site-ul musatoiu.com:
„Mașinile electrice și cele pe hidrogen vor primi numere verzi în numele aprigei lupte împotriva schimbărilor climatice. Un veritabil pașaport verde pentru aceste autoturisme, după cum însuși ministrul Mediului a declarat, menit să creeze cadrul pentru acordarea unor facilități celor care le utilizează, fie că vorbim de parcare gratuită, acces permis în zone cu emisii reduse, reduceri de taxe și impozite, fiind pentru autoritățile locale, în special cele din marile aglomerări urbane, un instrument de lucru foarte util.
Ordinul 433/2022 pentru stabilirea condiţiilor privind emisiile de CO2 pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele pentru a le putea fi atribuite plăcuţe cu numărul de înmatriculare cu litere şi cifre de culoare verde, publicat deja în Monitorul Oficial, intră în vigoare din 27.06.2022. Măsura se va aplica autovehiculelor pur electrice (nu și celor hibride) și autovehiculelor cu pilă de combustie cu hidrogen. Cele din urmă se află într-un stadiu incipient, existând 2-3 companii japoneze care fabrică astfel de autoturisme și lipsind cu desăvârșire deocamdată infrastructura producerii și alimentării cu hidrogen lichid.
Fac o mică paranteză – sunt intrigat de continuarea „politicilor verzi” în plin război la graniță, la fel cum am fost intrigat de continuarea „politicilor LGBT inclusive” în plină pandemie când oamenii mureau – selectiv, ce-i drept. În spațiul public se vorbește despre război nuclear (desigur, prietenos cu mediul), trimiterea unui imens arsenal militar spre Ucraina (și el prietenos cu mediul), iar noi suntem preocupați cu promovarea mașinilor electrice? Ciudat!
Revenind la motivarea acestei măsuri, din capul locului este evident că măsura nu se justifică pentru acordarea unor facilități fiscale (care se acordă pe baza actelor mașinii și se vor acorda pe aceeași bază) și nici pentru parcarea gratuită (existând și acum abonamente de parcare care se eliberează gratuit deținătorilor acestor autoturisme – iar cei care verifică parcările, verifică existența abonamentului). Prin urmare e un mod de semnalizare a virtuții – „sunt responsabil, salvez planeta” – similar cu „stau acasă, o salvez pe bunica”. Marketing!
Partea interesantă e cea privind „zonele cu emisii reduse”. Dacă vă imaginați că niște birocrați vor desena niște cercuri pe hartă și le vor numi zone cu emisii reduse – aveți perfectă dreptate, exact așa se va întâmpla. Iar cei cu mașini normale nu vor fi suficient de virtuoși ca să acceseze acele zone. Dar oare câte prevederi legale și constituționale încalcă o astfel de măsură discriminatorie – de la dreptul la liberă circulație la cel de proprietate privată? Ar putea ea trece de un control al legalității în fața instanțelor de contencios administrativ? Eu sunt convins că nu! Iar acest curent, acest virus mental de a „salva” (bunica, planeta, universul) prin penurie, autoflagelare și restrângerea drepturilor și libertăților, cu tot marketingul colosal de care dispune, va trebui abandonat.
Unii vor aplauda astfel de măsuri deoarece se pretind a reduce poluarea, ceea ce e bine pentru mediu, anulează trâmbițata apocalipsă climatică. În primul rând – nu prea reduc poluarea, ci doar o transferă în alte zone geografice. Reduc confortul, libertatea de mișcarea dar poluarea prea puțin, cel puțin în cazul mașinilor electrice. Poluarea se transferă din zonele de eliminare a noxelor prin eșapament spre zonele de producere/reciclare/distrugere a acumulatorilor pentru mașinile electrice, fiind de notorietate gradul poluant ridicat al acestor procese. Iar dacă obiectivul este să salvăm planeta, atunci suntem în prezența unui nonsens, a unei fapte fără rost. Pentru planetă nu contează direcția din care vine poluarea ci doar reducerea cantitativă a ei. Cât despre urgența sau profunzimea crizei climatice, despre „the point of no return”, să-i lăsăm deocamdată pe specialiștii internaționali să vorbească – de exemplu pe Greta.
În al doilea și ultimul rând – intențiile aparent nobile au uneori rezultate practice dezastruoase. Nu cu mult timp în urmă, taxa pe poluare/de primă înmatriculare ne era prezentată ca o măsură benefică, menită să încurajeze înnoirea parcului auto național, să reducă poluarea etc.. Asta până când instanțele europene și cele naționale au început să o anuleze pe bandă rulantă.”
Știri pe subiect:
- Zilele Culturii și Spiritualității la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia. Părintele Nicolae Steinhardt, comemorat la 102 ani de la naștere - 29 iulie 2024
- „Carnea cultivată” în laborator, tot mai aproape de autorizare pentru comercializare în UE - 28 iulie 2024
- Părintele mărturisitor Constantin Voicescu, pomenit, duminică, la Mănăstirea Cernica - 27 iulie 2024