Claudiu Târziu, în presa spaniolă: « Nu veți deține nimic și veți fi fericiți ». Am trăit asta în comunism și am fost sclavi

Jurnalistul spaniol Alvaro Penas, colaborator al El Correo de Espana, Radio Decision și 7NN, a fost invitatul de onoare al președintelui Consiliului Național de Conducere al partidului AUR, Claudiu Târziu, la ultima ediție a Academiei Politice „Gabriel Constantinescu”. Organizată la Timișoara, în perioada 13-14 august a.c., Academia Politică a beneficiat de prezența lui Alvaro Penas, unul dintre cei mai buni prieteni de peste hotare ai mișcării național conservatoare, care a susținut un captivant discurs despre cele mai nocive legi aflate astăzi în vigoare în Spania.

Materialul de mai jos conține analiza publicistului spaniol a evenimentului organizat la Timișoara, respectiv câte un scurt interviu cu cei doi lideri ai partidului AUR, George Simion și Claudiu Târziu.

Articolul a fost publicat aici:

Săptămâna trecută am avut onoarea de a fi invitat la Academia Politică a partidului AUR care s-a desfășurat la Timișoara. O școală de pregătire a cadrelor unui partid, în prezent cea de-a patra forță politică din Parlamentul României, care devine din ce în ce mai puternic (potrivit sondajelor, AUR este al treilea partid în intențiile de vot ale electoratului român). Sub titlul „România în Europa de azi și de mâine”, prelegerile au variat de la chestiuni de ordin ideologic, la diaspora românească și rolul României pe scena internațională.

În prima zi, vineri, profesorul Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, și-a concentrat discursul pe doctrină. Naționalismul, patriotismul și conservatorismul – față în față cu un neocomunism care se pretinde drept progresism, dar care în realitate nu este altceva decât „dictatura oamenilor și a entităților care nu au fost alese de nimeni”. Generalul Mircia Chelaru, membru al Camerei Deputaților și fost șef al Statului Major al Armatei, a pus România pe harta geopolitică, subliniind importanța suveranității într-un peisaj internațional din ce în ce mai complex.

Între cei doi vorbitori pe care i-am menționat anterior, am avut ocazia să prezint publicului realitatea prin care trece Spania. Discursul meu s-a concentrat asupra a două dintre cele mai dăunătoare legi adoptate de stânga, pe care dreapta globalistă le-a susținut cu entuziasm. Este vorba despre legea împotriva „violenței de gen” și legea memoriei istorice, astăzi „a memoriei democratice”. Am făcut referire, de asemenea, și la alte legi din cadrul ingineriei sociale, care se referă la: avort, eutanasie, animale, persoanele trans etc. Un avertisment despre ceea ce, dacă nu se previne, va ajunge într-o zi și în România. Când trebuie să explici că în Spania nu există prezumția de nevinovăție pentru jumătate din populație, că femeile care răpesc copii sunt numite „mame protectoare”, că abaterea de la noua paradigmă este sancționată de lege sau că dărâmarea crucilor este un semn al toleranței, întrebarea care ți se pune este: „Ce fel de tiranie suportați în Spania?” Cred că ne-am cufundat în această nebunie de atât de mult timp, încât uneori nu ne dăm seama cât de multe lucruri ne-au fost luate.

Sâmbătă a venit rândul lui Vlad Cubreacov, jurnalist moldovean și fost deputat în Parlamentul de la Chișinău, care a prezentat în detaliu diaspora românească. Aproximativ opt milioane de români, la care se adaugă alte patru milioane în Republica Moldova, trăiesc în afara granițelor patriei. Cu toate acestea, actualul guvern, o coaliție alcătuită din socialiști (PSD) și liberali (PNL, membru al Partidului Popular European), vrea să aducă 100.000 de muncitori din Bangladesh sau India, în loc să încurajeze întoarcerea propriilor compatrioți.

Sorin Lavric, senator și filozof, a urmat cu un puternic discurs despre suveranitatea națională: „Nu putem pierde bătălia pentru suveranitate. Nu există nicio cale de mijloc aici: ori câștigăm, ori națiunea noastră va dispărea”.

Discursul de închidere i-a aparținut organizatorului evenimentului, numărul doi al partidului AUR, Claudiu Târziu. Acesta a vorbit despre o nouă aristocrație bazată pe eroism și meritocrație: „Avem nevoie de o revoluție conservatoare și să fim din ce în ce mai buni cu fiecare zi”. Târziu a făcut referire și la Agenda 2030 și la a sa formulă „Nu veți avea nimic și veți fi fericiți”: „Am trăit deja asta în comunism, nu aveam nimic și eram sclavi. Libertatea fără proprietate nu este posibilă”.

George Simion, președintele partidului, a adresat la rândul său câteva cuvinte celor prezenți, evidențiind în discursul său avuția României și exemplele unor țări din Est, precum Ungaria și Polonia.

George Simion: „Este foarte important ca oamenii să înțeleagă ceea ce ne așteaptă pentru că toate aceste experimente occidentale vor ajunge și în România”

Pe George Simion, președintele AUR, l-am întâlnit în timpul liturghiei de duminică, la Catedrala Ortodoxă. Este, într-adevăr, un lider foarte popular, mulți oameni venind să-i strângă mâna după slujbă. În sfârșit, am avut ocazia să discut câteva minute cu George Simion în Piața Revoluției din Timișoara, locul în care au avut loc protestele care au dus la căderea regimului Ceaușescu în 1989.

Cât de important este pentru AUR să organizeze astfel de conferințe?

Este foarte important, deoarece suntem un partid tânăr și majoritatea membrilor noștri nu au făcut politică până acum. Nu avem cultură politică, din cauza totalitarismului, iar mulți oameni confundă politica cu hoții care au condus România până acum. Așadar, trebuie să-i instruim pe militanții noștri cum să participe la dezbateri, să-i facem să ne înțeleagă pozițiile, pentru că asta înseamnă politica – problemele cu care ne confruntăm zi de zi. De aceea, de doi ani încoace, organizăm aceste conferințe, sub conducerea lui Claudiu Târziu. Este foarte important ca oamenii să înțeleagă ceea ce ne așteaptă, căci, deși am avut treizeci de ani de libertate, toate aceste experimente occidentale care au loc în Spania, Franța sau Italia, vor ajunge și în România. Din acest motiv este atât de important să ne cunoaștem și să facem schimb de experiență, să organizăm rezistența tuturor oamenilor rămași normali pe bătrânul continent.

În discursul dumneavoastră de la finalul Academiei Politice, ați dat exemplele Ungariei și Poloniei.

Desigur, Ungaria și Polonia sunt exemple pentru noi. Majoritatea românilor sunt conservatori și conștientizează ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în România. Suntem și o țară bogată, însă, din cauza proastei administrări politice și economice, numeroși români au fost nevoiți să-și părăsească pământul natal pentru a lucra în Spania sau în alte țări. În Spania trăiesc aproape două milioane de români. Deși noi avem un sol productiv, sunt mulți români care aleg să lucreze în construcții în alte părți, în timp ce în România avem deficit de muncitori. Nu este normal. Să sperăm că, în viitor, când AUR va fi la guvernare, vom putea schimba treptat această situație și că românii vor pleca în Spania în vacanță sau pentru a se stabili acolo dacă vor dori. Cu alte cuvinte, niciun român să nu fie obligat să-și părăsească țara din cauza sărăciei sau a situație economice proaste.

Totuși, Guvernul României vrea să aducă 100.000 de imigranți.

Așa este. Și este total absurd când ai peste cinci milioane de compatrioți peste hotare. Astăzi, salariile sunt mai bune, dar mai sunt multe de făcut în ceea ce privește infrastructura, spitalele etc. Dacă aceste condiții se vor îmbunătăți, oamenii se vor întoarce acasă în mod natural.

În România nu vor fi organizate până în anul 2024. Aveți posibilitatea de a face pacte electorale cu alte partide sau există un „cordon sanitar” împotriva AUR?

Nu, nu există un asemenea „cordon sanitar”. Partidul nostru este acceptat, cooperează cu alte forțe în Parlament și este capabil să formeze majorități în teritoriu. Problema noastră este că nu vrem să formăm un guvern național cu niciunul dintre partidele care au condus România până acum. Totuși, situația din țară se înrăutățește din ce în ce mai mult, așa că așteptăm să apară noi partide cu care să putem forma un guvern de coaliție.

Claudiu Târziu: „Cred cu tărie că o mișcare politică trebuie să aibă un fundament cultural solid”

Președintele Consiliului Național de Conducere al partidului AUR nu este un politician obișnuit. În timp ce marea majoritate a parlamentarilor sunt în vacanță, Claudiu Târziu a vizitat diferite localități din România și s-a întâlnit cu militanții și susținătorii AUR. Între 11 și 20 iulie a fost în Moldova, parcurgând peste 1.500 de kilometri, iar între 5 și 17 august a parcurs toată Transilvania, însemnând încă 2.000 de kilometri.

Duminică, după plecarea participanților de la Academia Politică, am discutat din nou cu liderul AUR din Senatul României.

Sunteți mulțumit de dezvoltarea Academiei Politice organizate la Timișoara?

Da, sunt. Am avut lectori foarte buni, iar participanții au fost foarte interesați să afle și să adreseze întrebări. Au plecat de aici „înarmați” cu argumente și cu înțelegerea clară a situației României în Europa și a modului în care ne dorim să fie Europa de mâine.

Numeroase partide de dreapta nu au acordat atenție chestiunilor de ordin cultural, dar nu este cazul AUR. Aceasta se datorează experienței dumneavoastră anterioare în organizațiile societății civile?

Nu numai din acest motiv, ci și pentru că am fost mereu interesat de identitatea culturală românească și de apărarea modului de viață tradițional. Cred cu tărie că o mișcare politică trebuie să aibă un fundament cultural solid. Acțiunea politică este subsecventă gândirii politice și, dacă aceasta din urmă este corectă, ne putem aștepta ca și acțiunea politică să fie corectă.

Mai sunt active în România mișcările din societatea civilă?

Da, aceste mișcări sunt încă active și cred că un partid puternic trebuie să mențină relații bune cu societatea civilă. Societatea civilă poate ajuta partidul politic și invers. Mai mult, aceste mișcări nu doar identifică problemele societății, ci propun și soluții. Este un alt mod de a fi în contact cu oamenii pe care îi slujești. Evident, mă refer la acele mișcări care ajută la rezolvarea problemelor societății, nu la acelea care sunt plătite din afară pentru a crea o „societate deschisă”.

A încercat guvernul României să avanseze agenda impusă de la Bruxelles sau îi este frică de reacția societății?

Guvernul nu doar că a încercat să avanseze această agendă, dar a și promis public că o va face. De exemplu, în Parlament am oprit o lege care urmărea introducerea educației sexuale, o lege care introducea, de fapt, pornografia în școli. După ce a pierdut în Parlament, ministrul Educației a anunțat că această reglementare se va concretiza printr-o hotărâre de guvern, dar nici asta nu s-a întâmplat încă. Guvernanții sunt conștienți că noi avem sprijinul poporului român, al celor care ne-au votat pentru a opri astfel de inițiative. Dar ne așteptăm să o impună în cele din urmă din cauza presiunii de la Bruxelles și să ignore voința populară.

Când afirmați că ați oprit-o în Parlament, s-a întâmplat aceasta pentru că ați avut sprijinul parlamentarilor din alte partide?

Da, dar și pentru că opinia publică în general se opune acestei ideologii și exercită o presiune uriașă asupra politicienilor. Puterea noastră reală depășește cu mult cele 10% pe care le avem în Parlament. Majoritatea populației gândește sănătos, ne susține pe noi și viziunea noastră.

TRADUCEREA: DRAGOȘ MOLDOVEANU