Bucureşti, 563 de ani de la prima atestare documentară (20 septembrie 1459)

de
Sursa foto: Facebook

Marți, 20 septembrie, se împlinesc 563 de ani de la prima atestare documentară a Bucureştiului, printr-un act emis de domnitorul Vlad Ţepeş.

Documentul lui Vlad Ţepeş din 20 septembrie 1459 a fost descoperit în jurul anului 1900, foarte deteriorat şi se păstrează la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu, notează Rador.

Vlad Ţepeş a locuit timp de patru ani, pe perioada domniei, în cetatea Bucureşti, 18 din cele 25 de documente date de domnitor au fost emise de aici, iar la 14 octombrie 1465, Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Ţepeş, emite un hrisov prin care decide ca Bucureştiul să fie una din reşedinţele domneşti ale Ţării Româneşti, cei doi fiind de fapt promotorii ridicării oraşului la rang de capitală.

Între anii 1558-1559, Mircea Ciobanu ridică un palat domnesc, numit mai târziu Curtea Veche, unde se construieşte apoi şi o biserică, iar în anul 1562 se construieşte Biserica „Sfântul Gheorghe“ – Vechi.

În secolul al XVII-lea, oraşul se întinde şi pe malul drept al Dâmboviţei, în partea de vest ajunge până în zona Cişmigiului, iar la est până la actuala Cale a Moşilor.

  • În anul 1573, Alexandru al II-lea Mircea înfiinţează la Mănăstirea Plumbuita prima tipografie din Bucureşti;
  • În 1577 este construită Mănăstirea Radu Vodă, iar în jurul acesteia apar mici prăvălii;
  • În septembrie 1593, Mihai Viteazul devine domn al Ţării Româneşti, iar în 1594 începe lupta antiotomană finalizată la 15 august 1595, cu ocuparea oraşului de către turci. Multe din biserici devin moschei, iar la retragerea turcilor din Bucureşti, în octombrie 1595, oraşul este prădat şi incendiat;
  • În anul 1631, domnitorul Radu Şerban construieşte podul Şerban Vodă şi amenajează heleşteul Şerban Vodă devenit ulterior Parcul Carol;
  • În anul 1640 capitala este mutată înapoi la Târgovişte, până în anul 1659, în timpul domniei lui Gheorghe Ghica;
  • În 1659, Bucureştii devin definitiv capitala Ţării Româneşti, oraşul se dezvoltă, apar numeroase biserici, hanuri mari fortificate şi ateliere meşteşugăreşti pe Şelari, Covaci, Gabroveni, Lipscani, Băcani;
  • În anul 1661 apar primele drumuri pavate cu piatră de râu;
  • În anul 1679 domnitorul Şerban Cantacuzino întemeiază prima şcoală românească, „Şcoala domnească de la Mănăstirea Sântul Sava“ din Bucureşti şi începe ridicarea Mănăstirii Cotroceni;
  • Pe perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu se construieşte Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei) – în 1692, apoi spătarul Mihai Cantacuzino fondează Spitalul Colţea în 1695 şi Biserica Colţea;
  • În anul 1736 se încheie construcţia Mănăstirii Văcăreşti, în stil brâncovenesc, considerată cel mai mare complex arhitectonic mănăstiresc din secolul al XVIII-lea din sud-estul Europei, fiind ridicată de Nicolae Mavrocordat. Din această perioadă datează şi Bisericile Creţulescu, Stavropoleos şi „Domniţa Bălaşa“;
  • În anul 1770 ruşii realizează un plan al Bucureştiului, păstrat la Moscova, din care reiese că limita Bucureştiului era dată de actualele străzi Mihai Bravu, Ştefan cel Mare, Plevnei, Elefterie, Dealul Spirii, Filaret, Dealul Piscului, Dudeşti;
  • În anul 1779 apar primele cişmele publice;
  • În anul 1798 are loc un recensământ care arată că în Bucureşti erau 6.006 case şi 30.030 locuitori;
  • Anul 1808 aduce inaugurea Hanului lui Manuc, loc în care în anul 1812, se semna Tratatul de la Bucureşti dintre Rusia şi Turcia;
  • În 1824, în București sunt menționate în documente 1.515 prăvălii din care 255 erau „de frunte”, 489 „de mijloc” și 771 „de coadă”;
  • În anul 1827 librarul Iosif Romanov deschide prima Librărie românească într-o boltă, la Hanul Sfântul Gheorghe Nou – „ulița Brașovenilor nr. 419, vopseaua roșie”;
  • În 1829 apare primul ziar din Țara Românească, „Curierul românesc” sub directoratul lui I.H. Rădulescu, urmat de „România” (1836) şi „Universul” (1837);
  • În anul 1848, pe perioada Revoluţiei, pe 13 septembrie, pompierii şi alte trupe se opun forţelor turceşti în lupta din Dealul Spirii, dar trupele turceşti ocupă oraşul;
  • În anul 1851 se sfârşeşte perioada de dublă ocupaţie, rusească şi turcească;
  • Pe 31 decembrie 1852 este ianugurat Teatrul Naţional;
  • Tot în anul 1852 este inaugurată Cafeneaua Capșa, înființată de Grigore Capșa sub numele „La doi frați, Anton si Vasile Capșa” cu locația inițială în fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlătari, apoi fiind mutată în casa Slătineanu, locaţia în care se regăseşte şi astăzi;
  • În 1853 este înființată moara lui Assan, cea mai modernă moară din țară;
  • În anul 1854 se inaugurează Grădina Cişmigiu;
  • În anul 1857, Bucureştiul devine primul oraş din lume care introduce iluminatul cu petrol lampant;
  • În 1859 după Unirea principatelor, Bucureştiul devine capitală, cu reşedinţa domnului Alexandru Ioan Cuza la Palatul de la Podul Mogoşoaiei;
  • La 24 ianuarie 1862 se deschide primul Parlament al României;

În veacul al XIX-lea oraşul se modernizează fiind ales capitala a României, înfăptuită prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, în 1862. Este cel mai mare oraş din sud-estul Europei după Istanbul

  • În anul 1869 este inaugurată prima linie de cale ferată, Bucureşti-Giurgiu, dar şi prima gară – Filaret;
  • Tot în anul 1869 este inaugurată Universitatea Bucureşti;
  • 1872 este anul în care este dată în funcțiune prima linie de tramvaie trase de cai, care circula pe ruta Bariera Mogoșoaiei (astăzi – Piața Victoriei) – Bariera Obor;
  • În anul 1875 se înființează Societatea Studenților în Medicină din București, prima societate studențească din România;
  • Între 1880 şi 1883 se amenajează cursul Dâmboviţei şi i se adânceşte albia;
  • În anul 1882 este introdus iluminatul electric, la Palatul Regal din Calea Victoriei, de unde este alimentat şi Palatul Cotroceni;
  • În 1884 este înfiinţată prima linie telefonică de stat;
  • În 1893 este finalizată construcţia Foişorului de Foc, utilizat ca post de pompieri şi rezervor regulator pentru reţeaua de alimentare cu apă a oraşului;
  • În 1894 este dată în funcțiune prima linie electrică de tramvaie (numărul 14), care circula pe ruta Obor – Cotroceni;
  • În anul 1909 apare prima sală pentru reprezentaţii cinematografice la Cinema Volta;
  • În 1925 este dată în funcțiune prima linie de autobuze, care circula pe ruta Piața Sf. Gheorghe – Bariera Călărașilor (la intersecția străzilor Călărași și Orzari);
  • În anul 1928 Radiodifuziunea transmite în mod regulat emisiunile pe unde medii, apoi şi pe unde scurte;
  • În 1933 este construit Palatul Telefoanelor pe Calea Victoriei;
  • În anul 1936 este finalizată (re)construcţia Arcului de Triumf din beton armat și granit;
  • Tot în 1936 sociologul Dimitrie Gusti înființează Muzeul Satului, unul dintre primele muzee etnografice din lume;
  • În anul 1937 este finalizată construcția Palatului Regal (început în 1930);
  • În anul 1939 este inaugurată Academia Militară.

Un puternic cutremur de pământ distruge o parte din zona centrală istorică a Bucureștiului în anul 1940.

  • În anul 1949 este dată în funcțiune prima linie de troleibuze (cu numărul 81), care circula pe ruta Piața Victoriei – Hipodromul Băneasa (pe locul actual al Casei Presei Libere);
  • În 1950 este inaugurat studioul cinematografic de la Buftea;
  • În 1954 se deschide Opera Română;
  • Pe 31 decembrie 1956 se difuzează prima emisiune de televiziune din țară;
  • În anul 1960 este inaugurată Sala Mare a Palatului;
  • În anul 1970 se deschide Aeroportul Internațional Otopeni;
  • Tot în anul 1970 se inaugurează Hotelul „Intercontinental”, cea mai înaltă construcție a capitalei la acea vreme, cu 25 nivele;
  • În 1974 se dă în funcțiune Sala Polivalentă, care devine cea mai mare bază sportivă acoperită din capitală;
  • În 1976 se inaugurează magazinul Unirea;
  • Pe 4 martie 1977 un cutremur de pământ de intensitate 7,2 pe scara Richter, cu centrul seismic în munții Vrancei, distruge sau avariază o mare parte din zona centrală istorică a Bucureștiului;
  • În anul 1979 se inaugurează prima linie de metrou, între Semănătoarea și Timpuri Noi;
  • În perioada 1981 – 1988 se construieşte cea mai întinsă clădire din România, Casa Poporului (actualul Palat al Parlamentului), a doua construcție administrativă din lume ca suprafață construită și acoperită, clădire ce s-a construit prin demolarea clădirilor de pe o suprafață egală cu cea a întinderii Veneției;

După Revoluţie, în anul 1990 se înființează Muzeul Țăranului Român, continuatorul Muzeului de etnografie, artă națională, artă decorativă și industrială înființat la 1 octombrie 1906.

  • În anul 1994 este aleasă o nouă stemă pentru Municipiul București;
  • În anul 2002 s-a dat în folosință prima linie de metrou ușor din țară (linia de tramvaie 41);
  • Pe 18 iunie 2011, s-a inaugurat Pasajul suprateran Basarab, cu o lungime de 1,9 kilometri, care supratraversează Calea Griviței, calea ferată și intersecța dintre Bulevardul Dinicu Golescu și Șoseaua Orhideelor şi uneşte cartierele Titulescu şi Grozăveşti;
  • În 6 sptembrie 2011, este ianugurat stadionul National Arena, cu o capacitate de 55.634 de locuri, cea mai mare şi mai modernă arenă de sport din ţară;
  • La 19 iulie 2015, pasajul subteran de la Piaţa Presei, care are o lungime de aproximativ 800 de metri, o intrare şi două ieşiri.

Ocrotitorul Bucureştiului este Sfântul Dimitrie Cel Nou Basarabov, unul din reprezentanţii de seamă ai vieţii creştine, ale cărui moaşte sunt păstrate în Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost