Vere, de când distrusa de Ursula ne-a arătat cum se spală ea pe mâini a fost prea mult pentru bietul român. Ne mai freacă la ridiche și cu „iarna energetică”.
După ce ne-au f…t la icre cu guturaiul televizat, ne-au băgat la obor ca pe vite, acum asta e prea mult, iar de-aș fi mai aproape de ea i-aș zice vreo două să mă țină minte!
Țăranul face economie de când se știe. Eu așa am apucat, așa am fost educat: acasă, la școală, în armată, în familie…
Nu vine sfârșitul resurselor Pământului de la Măria Sa, Țăranul Român! El a fost cumpătat în toată istoria lui.
Orice lemn, gătej, vreasc, e folosit la sobă. Ce nu e la sobă, e la pirostrii, când fierbe la porci, vopsește cănuri de lână, face săpăn, încălzește apă. Chiar surcelele de la cuțitoaie, uscate, se pun la ațâțat focul.
Care e nemernicul care adună mai mult decât e nevoie? Oamenii iau lemne, curăță, taie din grădini cât au nevoie pentru o iarnă, cel mult să treacă ceva. Nu vând, nu speculează, nu agonisesc nemăsurat. Asta se numește acum ,,sustenabilitate”.
Păi ce eu sunt pacient de Spitalul Voila să dau drumul la butelie să ardă că așa mi-a venit mie pe chelie?
Sau să aprind becuri că așa m-a apucat…
La țară oamenii cu cap și mai puțin cu c…r încălzesc o cameră, bucătăria și atât, unică, se face mâncare, abur, miros, aia e. Dar e și căldură. Orășeanul vrea toată casa încălzită să stea în chiloți, să se lăfăie și când vine factura se jelește ce bou a fost și înjură guvernul.
Duceți-vă la o stână, să vedeți acolo cumpătare, că nu duci de toate în vârful muntelui ca să risipești ca nănăul. Totul e bine rânduit, cumpătat, nu cooperativa munca în zadar.
La Pietriceaua de pildă, apa nu e aruncată, că cei care-au adus ca mine, cu colibița de la Carabana sau din Măluroasa, știu ce preț are apa de fântână. Se înmoaie rufele, sau blidele, se spală, se opăresc, se clătesc, e apă de băut, de dat la animalele din ogradă.
Orice rest menajer e folosit. Ce nu mănâncă porcii sau ciugulesc găinile, putrezește și (am aflat acum de la englejii dă pă Discaveri… că muream prost) se face compost, adică gunoi, pământ bre.
Pe vremuri, orice tablă, fier, sârmă era refolosit. Tata mă învăța cum să îndrept cuiele folosite, le dădeam cu păcură și erau mai bune ca alea noi.
Bocancii erau pingeliți. Din țoale se făcea fir de bătătură pentru preșuri.
Ciorapii cârpiți, iar tataie Cocoș care a făcut războiul, cârpea și mănușile, că tare mai muncea. Din fire neroase se făcea, lucrând, altceva. Pantalonii erau bazonați. Acum văd vestoane/ sacouri noi, de firmă zice-se, cu petice la coate. E de tot râsul, le iau gata rupte, ca blugii, deși și eu am avut așa ceva când eram corporatistul Poliției.
Asta nu e unghie în gât, calicie, nu e sărăcie, ci e respectul datorat muncii, obiectului respectiv, pe care nu-l poți risipi ca neghiobul.
Prostia ecologiei tot corporatiștii lacomi au băgat-o.
Doar un exemplu, dar am cu duiumul. Acum un an, angajații primăriei adunaseră frunzele din fața Operei Naționale, pentru două grămezi de frunze, care la țară putrezesc natural sau ard, au folosit vreo sută de saci de polietilenă! O prostie uriașă!
Așa că, nebunilor din UIE, mai dați-ne pace!
Că am ieșit din experimentul vostru bolșevic și am intrat în altul.
Să ne păzească Dumnezeu de asemenea neterminați!
FLORIN ȘINCA
- Iniţiatorul constituirii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, Eugen Pătraş, interdicţie de a intra pe teritoriul ucrainean - 23 noiembrie 2024
- Europarlamentarul Claudiu Târziu, la Iași: Vă chem să mergeți la vot și să alegeți oameni care țin cu România! - 22 noiembrie 2024
- Ministerul de Externe, după decizia de arestare a lui Netanyahu: Nu se poate pune semnul egal între Israel şi organizaţii teroriste precum Hamas şi Hezbollah - 22 noiembrie 2024
Experiment bolsevic-capitalist ecologist-jidovesc/cämâtäresc