Analistul Petrișor Peiu trece în revistă principalele probleme cu care se confruntă Republica Moldova, avertizând că Bucureștiul este singurul ei colac de salvare.
Într-un editorial pentru Gândul, Petrișor Peiu explică că Republica Moldova se confruntă cu a treia recesiune în ultimii șapte ani.
„Dacă presa noastră cultivă o imagine idilică a noii puteri de la Chișinău, cu un președinte în adidași, auster și corect vorbitor de engleză, realitatea economică din Republica Moldova este cât se poate de potrivnică regimului Maia Sandu. În general, politicienii și analiștii oficiali și oficioși de la București se culcă și se trezesc în fiecare zi fără să le pese câtuși de puțin ce se petrece peste Prut, acolo unde locuiesc aproape 3 milioane de români. Dar parcă niciodată Basarabia nu a lipsit din știrile și din viața publică de la noi în măsura în care se întâmplă asta acum.
Românul de rând este convins că la Chișinău s-a instaurat un guvern de absolvenți de Harvard, care a fost îmbrățișat de către Occident și care mai are vreo două săptămâni și trei poze ale Maiei Sandu în adidași pe scara avionului pentru a integra Republica Moldova în Uniunea Europeană.
Regimul Iohannis, căruia i s-a imprimat în întregime lenea și suficiența inspirată din vârful piramidei proprii, a găsit scuza perfectă să șteargă total Basarabia de pe agenda sa, și așa scurtată de somnul interminabil de frumusețe al primului schior al țării.
La Chișinău, avem un guvern „pro-european” care rezolvă totul cu un zâmbet modest, iar noi nu mai avem nicio grijă – cam asta este narațiunea oficială pe la noi. Influencerii și vedetele media trudesc de zor la icoana unei Maia Sandu care ar putea, vreodată, deveni președintele României, uitând că aceasta nu are nicio intenție unionistă și că România nu a existat niciodată în discursul acesteia, decât ca o umbrelă de vreme rea („România trebuie să ne ajute economic pentru ca noi să devenim o națiune de sine-stătătoare prosperă și puternică”)”, notează Petrișor Peiu.
Mai departe, Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova, estimat pentru trimestrul II 2022 ( 64,3 miliarde lei moldovenești), s-a micșorat, în termeni reali, cu 1,3%.
„Dacă ne uităm cu atenție un trimestru în urmă, o să observăm că avem o scădere a PIB-ului real cu 6,3% și pe primul trimestru (I din 2022). Asta înseamnă că acolo este deja recesiune. A doua în ultimii trei ani, după cele trei trimestre de contracție (IV din 2019 și I și II din 2020) de acum trei ani. Înainte de 2019-2020, Republica Moldova a mai avut o scădere economică în 2015, după furtul miliardului de dolari din băncile de acolo.
Scăderea PIB nu este singura realitate neplăcută din Republica Moldova. Vulnerabilitatea extremă a economiei de dincolo de Prut se datorează gradului mare de dependență de exterior, atât în privința comerțului, cât și în privința asistenței financiare nerambursabile. Iar această vulnerabilitate crește odată cuadâncirea deficitului comercial, care a ajuns la aproape 2,5 miliarde de euro pe primele șapte luni ale anului, cu importuri de 5,1 miliarde de euro și exporturi de 2,6 miliarde de euro, adică la fiecare euro exportat se fac importuri de alți doi euro.
Iar dacă ne gândim că, doar cu 5 ani în urmă, în aceeași perioadă a anului (ianuarie-iulie), deficitul comercial era de numai 1,35 miliarde de euro, cam jumătate din cât a ajuns anul acesta, înțelegem adevărata dramă din aceste cifre.
Și dacă faptul că producția industrială a scăzut și ea cu aproape 2 procente în primele șapte luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, nu prea impresionează pe nimeni, căci republica Moldova nu este un stat industrial, faptul că producția agricolă a scăzut și ea cu peste 5,5 procente ar trebui să provoace fiori la Chișinău.
Poate, însă, cu adevărat înspăimântător nu este atât nivelul dobânzilor, cât faptul că acest nivel s-a dublat în doar câteva luni, de la începutul anului, iar ultima emisiune de obligațiuni pe un termen mai lung, 7 ani, a fost chiar în ianuarie 2022.
Prețurile medii de consum în luna august 2022 comparativ cu luna august 2021 (în ultimele 12 luni), adică rata anualizată a inflației, au crescut cu 34,29%, inclusiv la produse alimentare cu 38,39%, mărfuri nealimentare cu 23,26% și servicii prestate populaţiei cu 45,25%. Creșterea abruptă a inflației a avut loc într-un interval mic de timp și este, practic, cea mai mare spaimă în viața de zi cu zi de la Chișinău”, explică analistul Petrișor Peiu.
Popoarele sunt mai atente la prețul carburanților decât la prestigiul personal al guvernanților.
„Este, deci, cât se poate de clar că președintele Maia Sandu și guvernul susținut de partidul acesteia, PAS, nu pot să gestioneze în mod rezonabil situația economică. Elogiile din presa străină și entuziasmul multor procurori idealiști nu țin loc de pâine și de cârnați. Iar popoarele, în general, sunt mai atente la prețul carburanților decât la prestigiul personal al guvernanților.
Atât timp cât imaginea Maiei Sandu din cercurile progresiste de la București și din alte capitale europene nu se transformă într-o viață mai bună a basarabenilor, Republica Moldova va fi oricând pregătită să recheme la putere politicienii antioccidentali.”
Dar de ce trebuie să asiste Bucureștiul inert la o astfel de situație?, întreabă Petrișor Peiu.
„Dar este impardonabil ca, în aceste condiții, regimul Iohannis să nu își joace cartea cea mare: să pună pe masa basarabenilor o ofertă care să rămână permanent și care să devină alternativa cu adevărat democratică și dreaptă la eșecul guvernării Maia Sandu: oferta Unirii, oferta de a veni cu toții și pentru totdeauna acasă! Căci Bucureștiul nu mai are timp să inventeze partide democratice care să nu-i lase pe ciracii lui Șor și pe comuniști să ocupe Republica Moldova și s-o mute spre est. Și nici nu cred că foștii protectori ai lui Plahotniuc și ai lui Filat vor avea decența să inventeze niște noi Dabija, Matei, Cimpoi, Ghimpu sau Costin. Iar fosta prea mare speranță Alexandru Tănase s-a ascuns demult printre foștii sovietici cu ochi oblici, de unde aplaudă în rusă discursurile în engleză ale Maiei.
Iar dacă tot nu mai avem vreun partid pro-românesc la Chișinău, n-ar fi, oare, mai cinstit, să lansăm o alternativă cu adevărat națională: oferta de Re-Unire, care să vină însoțită de statutul de membru NATĂ și UE, de zecile de miliarde de euro fonduri europene și de protecția reală la sărăcia asociată nenumăratelor recesiuni dintre Prut și Nistru? Oare de ce nu vrea nimeni, la București, să încerce să joace „la miză mare” după ce am pierdut toate mizele mici până acum? Ne lipsește, oare, atât de mult o minte limpede în sfera puterii?”, notează Petrișor Peiu.
- Premierul Marcel Ciolacu, în presa austriacă: Forțele extremiste trebuie izolate - 23 noiembrie 2024
- Iniţiatorul constituirii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, Eugen Pătraş, interdicţie de a intra pe teritoriul ucrainean - 23 noiembrie 2024
- Europarlamentarul Claudiu Târziu, la Iași: Vă chem să mergeți la vot și să alegeți oameni care țin cu România! - 22 noiembrie 2024