Războiul SUA – Rusia nu se mai poartă doar pe teritoriul Ucrainei, ci și în apele internaționale. Aruncarea în aer a gazoductelor Nord Stream 1 și 2 este o declarație de război sub masca unui act terorist.
Afirmațiile unora că ar fi un act deliberat al rușilor sunt hilare și arată cât preț pun unii comentatori pe capacitatea de gândire și înțelegere a oamenilor. Dacă Putin ar fi vrut să oprească fluxul de gaze către Germania, putea închide robinetul. Nu era nevoie să distrugă o instalație care a costat miliarde și pe care are tot interesul să o folosească drept levier politic după ce războiul din Ucraina se va încheia. Această acuzație este la fel de ridicolă precum aceea că rușii se auto-bombardează în zona centralei nucleare de la Zaporojie.
Să declanșezi niște explozii la un gazoduct aflat pe fundul mării nu este ceva ce poate face un taliban cu un Kalashnikov. Pentru așa ceva este nevoie de o infrastructură logistică și militară profesionistă, ceva ce doar un stat sau cineva sponsorizat de către un stat important poate face. Așadar, care este statul care a comis sau sponsorizat acest sabotaj?
Lista suspecților începe cu Ucraina și se termină cu țările care s-au opus NS2 încă de la început, în special SUA, dar și unele țări europene. Polonezul Donald Tusk , Președintele Consiliului European între 2014 – 2019, a afirmat răspicat că NS2 nu este în interesul Uniunii Europene. În martie 2016 liderii a opt țări membre UE au semnat o scrisoare comună adresată Președintelui Comisiei Europene de atunci, Claude Junker, prin care criticau deschis NS2 și considerau că acest proiect implică anumite riscuri pentru țările central-est europene. Scrisoarea a fost semnată de premierii Cehiei, Croației, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Poloniei, Slovaciei și României. Ce putem constata este că lista țărilor care au criticat NS2 conțin doar state membre NATO plus Ucraina, care de la momentul Euromaidanului din 2014 a intrat în orbita SUA. Există motive solide pentru a considera SUA drept principalul suspect de aruncarea în aer a NS 1 și 2. Rămâne să vedem și care vor fi concluziile anchetelor care se vor face, dacă se vor face.
Care sunt efectele?
Prin această acțiune de sabotaj cineva a lovit mai multe ținte. În primul rând, a transmis Rusiei că SUA/NATO sunt dispuse să escaladeze conflictul și să atace obiectivele de interes ale Rusiei oriunde pe glob. Este o acțiune de răspuns la mutarea Rusiei cu anexarea teritoriilor din sudul Ucrainei prin referendumurile organizate recent. Occidentul colectiv în frunte cu SUA nu pare dispus la niciun fel de compromis asupra Ucrainei. Se joacă la totul sau nimic.
Apoi, cineva a tras preșul de sub picioarele Germaniei. Chiar dacă Germania a fost destul de vocală împotriva intervenției rusești asupra Ucrainei, ajutorul acordat părții ucrainene a fost destul de timid și limitat. Cordonul ombilical care lega industria Germaniei de gazul rusesc a fost tăiat. De acum, Germania are tot mai puține opțiuni și este obligată, într-un mod umilitor, să se subordoneze intereselor SUA.
Dependența Germaniei și a Europei de gazul rusesc a fost drastic limitată. Europenii vor deveni în schimb dependenți de gazul lichefiat american mult mai scump. Germania a fost pusă la colț pentru politica pe care a dus-o ani de zile prin care a urmărit să iasă de sub tutela americană printr-o aranjament economic pe termen lung cu Rusia.
Aruncarea în aer a NS1 și 2 este un act de război. Asociați acest lucru cu atenționarea transmisă de ambasada SUA de la Moscova cetățenilor americani de a părăsi Rusia sau de a evita călătoria în această țară și devine evident faptul că războiul trece într-o nouă fază în care SUA s-ar putea implica mai mult și mai direct, nu doar prin interpuși ca Ucraina.
Care este situația României
România este membră NATO și are un parteneriat strategic cu SUA. Acest parteneriat s-a manifestat până acum doar prin obligații ale părții române și niciun fel de angajament reciproc avantajos din partea SUA. În timp ce România a acceptat instalarea unor baze america pe teritoriul național, SUA încă menține vizele pentru cetățenii români, iar investițiile în economia României au fost mai mult simbolice.
Paradoxal, Ungariei, care are o politică evident pro-rusească, nu i se aplică regimul de vize și a avut parte de investiții americane mult mai consistente. În Ungaria activează peste 17.000 firme cu capital american, în timp ce în România sunt în jur de 8.100, adică mai puțin de jumătate. Și valoarea schimburile comerciale între SUA și Ungaria (cca 10 miliarde dolari în 2021) este dublă față de cea între România și SUA (4,3 miliarde dolari în 2021). Să însemne asta faptul că România nu este văzută ca o țară sigură, în care nu merită să investești pe termen lung, de către partenerul strategic de peste ocean sau este doar consecința incapacității noastre a extrage foloase din acest parteneriat strategic?
Opțiunile de politică externă ale României sunt destul de limitate. Prin apartenența noastră la UE și NATO suntem obligați să dovedim loialitate partenerilor occidentali, chiar dacă acești parteneri s-au poziționat pe o traiectorie de coliziune totală cu Rusia, atrenând și România în acest turbion geo-strategic. Atâta timp cât războiul se limita la teritoriul Ucrainei, ne puteam iluziona liniștiți cu umbrela de securitate a NATO. În situația în care conflictul se extinde în afara granițelor Ucrainei, iar implicarea SUA în război este tot mai directă și mai evidentă, obiective de pe teritoriul României, precum sunt bazele SUA de la Deveselu sau de la Mihail Kogălniceanu, pot deveni ține ale unor atacuri rusești. Suntem pregătiți pentru război?
RADU PORUMBARU
- Premierul Marcel Ciolacu, în presa austriacă: Forțele extremiste trebuie izolate - 23 noiembrie 2024
- Iniţiatorul constituirii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, Eugen Pătraş, interdicţie de a intra pe teritoriul ucrainean - 23 noiembrie 2024
- Europarlamentarul Claudiu Târziu, la Iași: Vă chem să mergeți la vot și să alegeți oameni care țin cu România! - 22 noiembrie 2024
Corect , o analiza bine fundamentata d.p.d.v logic a autorului in cauza , dar care ar trebui facuta de CSAT , prin structurile informative cu atributii in apararea si siguranta nationala , deoarece exista o singura solutie reala , la vremurile viitoare , adica ” devinim o tara neutrala ca Elvetia , in anii 30 , inainte de declansare conflict mondial , sau devinim o ” tara de sacrificiu , a unui bloc miliatar actual , asa cum am fost in anii 1940 , A BLOCULUI MILITAR NAZIST , SCHIMBAND ” FOAIA ” CU BLOCUL MILITAR RUS , DEOARECE LA VREMEA ACEEA SI ENGLEZII SI AMERCANII CA SI ACUM NE-AU DAT CU ” FLIT ” Consecintele le stim toti fiindca au durat din 1945 , pana acum sub o forma ” comunista ” sau sub o ” forma de pasalac democratic ” dar de fapt o expropiere catre ” Prea Inalta Poarta , rusa , amercana , etc ” a RESURSELOR NATIONALE . Poate aceste partide , cu acestii ” patrioti politici de mucava ” ai momentului , cu acest presedinte ” de mucava ” ar trebui sa ceara consultarea politica nationala prin ” referedum ” , daca suntem ” NEUTRII ” SAU ” PASALAC-MILITAR POLITICO -ECONOMIC ” in viitorul conflict zonal care se anunta . DAR CINE SA CEARA REFERDUM ? POATE NOUL PARTID AUR? POATE ALT PARTID ? SIGUR ” NIMENI ” FIINDCA ” MUCAVAUA INSTITUTINALA POLITICA SI DE SIGURANTA NATIONALA ” A FOST PREGATITA INAINTE ” DE ASA ZISA EPIDEMIE CORONA ” , urmand cu asa zisul ” conflict UKRAIANA ” , de fapt o noua reimpartire zonala pe sfere de influenta ca in anii 30 , inainte de cel de-al doilea razboi mondial .